Franța a înregistrat un nivel record istoric în 2022 la exportul de armament

Comenzi de avioane de luptă de tip Rafale au alimentat, în 2022, exporturi franceze de armament care au atins un nivel-record de 27 de miliarde de euro, potrivit unui raport anual prezentat în Parlament, după care AFP scrie că a obţinut o copie.

”Contractul emblematic de 80 de avioane de tip Rafale cu Emiratele Arabe Unite (EAU) contribuie larg la această sumă istorică”, apreciază Ministerul francez al Apărării în acest raport, dezvăluit de cotidianul La Tribune.

În 2021, exportul francez de armament a atins 11,7 miliarde de euro.

Acest contract cu EAU, semnat în Decembrie 2021 şi intrat în vigoare în 2022, însumează un pic peste 16 miliarde de euro.

În afară de acest mega-contract, Indonezia a comandat şase avioane de tip Rafale, iar Grecia alte şase, dovedind succesul de care se bucură această aeronavă după un 2021 bogat în contracte de acest fel – Grecia, Egipt, Croaţia, se arată în raport.

În Iulie, India şi-a dat acordul de principiu în vederea achiziţionării a 26 de avioane de tip Rafale destinate Marinei – suplimentare –, după ce a achiziţionat 36 de aeronave destinate Forţelor Aeriene.

O decizie cu privire la contractul indian urmează să fie confirmată în urma unor negocieri cu Guvernul francez.

Anul 2022 a fost marcat, de asemenea, de un contract de achiziţionare a trei fregate de apărare şi intervenţie (FDI) de către Grecia, cu tot cu mentenanţă şi armament.

În Europa, Polonia a semnat un contract de achiziţionare a doi sateliţi francezi de observaţie, în Decembrie 2022.

În 2022, zona Orientului Mijlociu reprezintă 64% din totalul comenzilor, care devansează Europa (23%) şi Asia (8%).

Descoperire macabră în Belgia. Poliția în alertă

Autorităţile din Belgia au deschis o anchetă pentru crimă, după descoperirea în interiorul unui frigider aruncat într-un canal a membrelor umane aparţinînd cel mai probabil unei persoane de sex feminin, a anunţat Procuratura din Liège, relatează AFP.

Un localnic, care a văzut frigiderul care ieşea din apă, a fost cel care a alertat Poliţia, Marţi. Poliţia a intervenit apoi pentru a aduce frigiderul la mal.

„Am observat imediat prezenţa în interior a două braţe şi două picioare”, a declarat, pentru AFP, Catherine Collignon, purtătoarea de cuvînt a Procuraturii din Liège.

Observarea unghiilor, prezenţa bijuteriilor – mai multe indicii fac posibilă deducerea că acestea sunt membre aparţinînd corpului unei femei, conform primelor elemente comunicate de purtătoarea de cuvînt. ”Cel mai important lucru acum este să identificăm victima pentru a face legătura cu un eventual dosar de dispariţie”, a spus ea.

Ancheta va trebui să stabilească în special dacă frigiderul a fost aruncat în apă dintr-o maşină, de pe un pod sau dintr-o barcă.

Descoperirea a avut loc pe Canalul Albert, o cale navigabilă care leagă portul Anvers de Liège, lîngă Oupeye.

Un nou statut pentru Noua Caledonie în Constituția Franței, după ce ”a ales să rămînă franceză”

Şeful statului francez Emmanuel Macron îndeamnă toate părţile ”să aibă măreţia de a accepta” rezultatele celor trei referendumuri prin care Noua Caledonie ”a ales să rămînă franceză”, subliniind că vrea să fie ”preşedintele unui nou proiect (...) al Noii Caledonii în Republica” franceză, relatează AFP.

”Noua Caledonie este franceză pentru că a ales să rămînă franceză”, a declarat Miercuri, la Nouméa, Emmanuel Macron, subliniind că ”nu subestimează aspiraţiile dezamăgite ale celor care apără cu totul alt proiect”.

Şeful statului francez a îndemnat toate părţile, în Place de la Paix, în capitala caledoniană, ”să aibă măreţia să accepte” rezultatele celor trei referendumuri în acest sens şi a declarat că vrea să fie ”preşedintele unui nou proiect (...) al Noii Caledonii în Republica” franceză.

Emmanuel Macron a anunţat în acest discurs că vrea, ”la începutul lui 2024”, o ”revizuire a Constituţiei” pentru Noua Caledonie în vederea unei ”dezgheţări” a corpului electoral, pe teremn scurt, la un ”nou statut”.

Emmanuel Macron s-a declarat, în discursul său, ”rănit personal” de absenţa unor reprezentanţi separatişti la o reuniune a Înaltului Comisariat al Noii Caledonii.

”Celor care nu au fost acolo le transmit că (...) am fost rănit personal de absenţa lor”, a declarat el.

El a fost fluierat atunci cînd a avertizat împotriva ”riscului violenţei” pe care o aduce ”separatismul”.

O parte a separatiştilor – reprezentanţii politici ai Uniunii Caledoniene (UC), principala forţă separatistă – şi preşedintele Congresului Roch Wamytan nu au participat, Miercuri, la o reuniune la care Emmanuel Macron i-a convocat pe actorii politici ai celor două tabere.

Oficiali din toate părţile au fost însă prezenţi la aceeaşi masă, la Înaltul Comisariat al teritoriului.

Un judecător federal a blocat politica în domeniul migraţiei a lui Biden

Un judecător federal american, Jon Tigar, a respins cadrul adoptat de Administraţia lui Joe Biden în domeniul dreptului azilului – care prevede ca migranţii să depună cereri de azil în afara teritoriului Statelor Unite –, magistratul considerînd ”ilegale” măsurile Executivului american menite să reducă un aflux masiv de migranţi, relatează AFP.

Una dintre aceste măsuri prevede ca migranţii – în afara minorilor – să ceară azil din ţara de origine sau una dintre ţările pe care le traversează în drum către Statele Unite.

Această hotărîre a judecătorului Jon Tigar ar putea să oblige autorităţile americane să accepte cereri de azil de la toate persoanele care reuşesc să intre pe teritoriul Statelor Unite şi să conducă, astfel, la un eventual nou aflux de migranţi.

Judecătorul Jon Tigar şi-a suspendat imediat hotărîrea – pe o perioadă de 14 zile –, pentru a permite Administraţiei Biden să o atace în Apel.

Departamentul Justiţiei şi-a exprimat dezacordul faţă de această hotărîre şi şi-a anunţat intenţia de a face Apel împotriva ei.

El a anunţat că vrea să ceară, în prealabil, o prelungire a termenului, înaintea intrării în vigoare a hotărîrii.

Noile reglementări – impuse în Mai de către Guvern – sunt ”o exercitare legală a vastelor puteri conferite de legile imigraţiei”, argumentează Departamentul american al Justiţiei.

Judecătorul Jon Tigar s-a pronunţat în urma unei plîngeri depuse de către Asociaţia de ajutare a migranţilor East Bay Sanctuary Covenant, care acuză Guvernul federal american de faptul că presupune, în fapt, că migranţii nu sunt eligibili să primească azil.

Pentru că a muşcat de zece ori în patru luni agenţi Secret Service, cîinele lui Joe Biden a fost trimis la dresat

Preşedintele american Joe Biden şi Prima Doamnă Jill Biden s-au mutat la Casa Albă cu doi cîini, doi ciobăneşti germani, Champ şi Major.

După moartea lui Champ, Bidenii l-au prezentat pe noul lor preferat, Commander, un tînăr ciobănesc dinamic.

Într-o înregistrare video, Biden apare aruncînd o minge sau intrînd în Casa Albă cu căţelul în lesă, împreună cu soţia sa, şi spunîndu-i ”hei, prietene” lui Commander.

Însă ”prietenul” lui Biden muşcă, subliniază presa americană, care citează documente ale Serviciilor Secrete, o unitate de Poliţie specializată în paza preşedintelui, obţinute prin intermediul unor cereri de acces la informaţii depuse de către organizaţia conservatoare Judicial Watch.

Potrivit acestor documente, Commander este implicat în zece incidente, iar una dintre victime a fost condusă la spital.

Într-unul dintre cazuri, Jill Biden ”nu a reuşit să preia controlul” tînărului cîine, care ataca un membru al Secret Service de la Casa Albă, subliniază presa americană.

”Este doar o problemă de timp pînă cînd un agent sau un ofiţer va fi atacat sau muşcat”, scrie un angajat al Serviciilor Secrete într-o notă citată în aceste documente.

Directorul de comunicare al Primei Doamne declară CNN că Casa Albă este un loc ”unic şi adesea stresant pentru animalele de companie” şi că Bidenii încearcă să stabilească un nou protocol în această privinţă.

Pînă atunci, Commander urmează să fie dresat din nou, călcînd astfel pe urmele celuilalt cîine prezidenţial, Major.

Primul animal de companie prezidenţial care a trecut printr-un refugiu, Major, a fost trimis pentru scurt timp, în 2021, în Delaware, fieful familiei Biden, la cursuri de dresare, după ce a muşcat cel puţin un angajat al Casei Albe.

Primele elicoptere americane de luptă au sosit Miercuri în Cehia

Armata cehă a recepţionat primele două elicoptere de luptă Bell AH-1Z Viper comandate din Statele Unite, a informat Miercuri agenţia de ştiri CTK, citînd Ministerul ceh al Apărării, potrivit DPA, scrie Agerpres.

Elicopterele au fost livrate pe aerodromul militar Namest nad Oslavou, situat la 30 de kilometri Vest de oraşul Brno, cu un avion de transport.

Alte două elicoptere de acelaşi tip şi două elicoptere multifuncţionale Bell UH-1Y Venom sunt aşteptate să urmeze pînă la jumătatea lunii Septembrie.

"Livrarea primelor elicoptere americane este un moment semnificativ pentru modernizarea Armatei", a declarat ministrul ceh al Apărării, Jana Cernochova, adăugînd că această achiziţie va aduce flota de elicoptere în secolul 21.

Prin această achiziţie, Republica Cehă va elimina dependenţa de tehnologia rusă şi va trece la echipamente mai moderne.

Ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Guvernul ceh a aprobat achiziţionarea a 12 elicoptere noi de la compania americană Bell pentru aproximativ 592 milioane de euro (655 milioane de dolari) anul trecut. Comanda include opt elicoptere Venom şi patru Viper.

În plus, Cernochova a negociat cu partenerii săi guvernamentali americani să primească opt elicoptere militare uzate de aceleaşi două tipuri, care urmează să fie modernizate şi predate ţării, membră a NATO.

2,22 milioane de euro, compensaţiile cerute de Cehia pentru concesionarea terenurilor Ambasadei ruse

Ministerul ceh de Externe a anunţat că a intentat un proces pentru compensaţii de 53 de milioane de coroane (circa 2,22 milioane de euro) pentru concesiunea unor terenuri utilizate de Ambasada rusă, situate în Praga şi în alte oraşe din Cehia, informează Reuters Miercuri.

Guvernul de dreapta al Cehiei a anulat, în Mai, dispoziţii ale regimului comunist din deceniile 1970 şi 1980, conform cărora Uniunea Sovietică primise dreptul de utilizare gratuită a zeci de terenuri. Rusia, ca succesoare a URSS, a beneficiat de aceleaşi condiţii, dar pe viitor va trebui să plătească pentru concesiuni, arăta atunci Ministerul de Externe de la Praga.

Decizia a marcat o nouă deteriorare a relaţiilor diplomatice bilaterale, care erau reci chiar şi înainte de invazia rusă din Ucraina, menţionează Reuters. În 2021, Cehia a acuzat spionajul rus de exploziile din 2014 la un depozit ceh de armament. În Noiembrie anul trecut, Parlamentul de la Praga a declarat că Guvernul rus este terorist, din cauza agresiunii împotriva Ucrainei.

Ministrul de Externe Jan Lipavsky a declarat, Miercuri, că procesul intentat într-o instanţă din Praga se referă la "îmbogăţirea fără justă cauză" a Rusiei în ultimii trei ani. "Am luat această măsură deoarece nu am primit nici un răspuns (din partea autorităţilor ruse - n. red.) la apelurile dinaintea procesului", a afirmat el într-un comunicat, precizînd că Ministerul nu va da alte detalii.

Ministerul de Externe de la Moscova a afirmat că solicitarea retroactivă a chiriei are aspectul "unei cereri de răscumpărare la nivel de stat". Ambasada rusă nu a răspuns imediat unui e-mail prin care Reuters a cerut un punct de vedere. (AGERPRES)

Arderea unor exemplare din Coran creează un risc sporit de securitate în Suedia

Recentele cazuri de ardere a Coranului în Suedia au creat un risc sporit de securitate în ţară, a avertizat serviciul suedez de informaţii interne, Säkerhetspolisen, relatează DPA.
"În evaluarea noastră, acest curs al evenimentelor a înrăutăţit situaţia de securitate", a precizat agenţia într-un comunicat.

Acţiuni ale unor mici grupuri de persoane în Suedia şi Danemarca în care au fost arse exemplare ale Coranului au dus recent la proteste vehemente în mai multe ţări musulmane.
Reacţiile au fost extrem de puternice în Irak, al cărui Guvern l-a expulzat pe ambasadorul Suediei. Anterior, demonstranţi din Bagdad au pătruns în Ambasada Suediei şi au incendiat-o.

Luni, postul suedez de radio SVT a anunţat că o ardere a Coranului anunţată pentru Sîmbătă a fost anulată de persoana care dorea să recurgă la acest gest. Totuşi, sunt plănuite şi alte acţiuni, notează DPA.

Potrivit serviciului secret, reputaţia Suediei a avut de suferit drept rezultat al acestor acţiuni şi în legătură cu campanii de dezinformare care durează de ceva timp.

În loc de o ţară tolerantă, Suedia este percepută acum drept una ostilă faţă de islam şi musulmani, se menţionează în comunicat. De asemenea, precizează sursa citată, există percepţia că atacurile asupra musulmanilor sunt tolerate în Suedia şi că minorii musulmani sunt ”răpiţi” de serviciile sociale.

"La modul general, acest lucru ar putea creşte ameninţarea reprezentată de indivizi din mediul islamist violent", menţionează serviciul de informaţii interne.

Potrivit sursei citate, serviciile de securitate suedeze se confruntă cu regularitate cu ameninţări de atacuri asupra cetăţenilor suedezi şi a intereselor suedeze de peste hotare.
Nivelul de alertă teroristă rămîne în Suedia la nivelul trei din cinci, dar ar putea fi revizuit în funcţie de evoluţia evenimentelor, potrivit Säkerhetspolisen, scrie Agerpres.

Participările Rusiei și Belarus la Jocurile Olimpice din 2024 au fost interzise oficial

Rusia și Belarus nu vor avea voie să participe la Jocurile Olimpice din 2024. Organizatorii au blocat în mod oficial participarea acestor țări, potrivit Sky News. Mai este un an pînă cînd cei mai buni atleți din lume vor ajunge la Paris pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice din 2024, dar acum știm cu siguranță că Rusia și Belarus nu vor fi prezente. Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris au blocat în mod oficial participarea acestor țări. În urmă cu două săptămîni, Comitetul Internațional Olimpic a anunțat că aceste țări nu vor primi o invitație oficială.

Ministrul rus al Sportului, Oleg Matîţin, a afirmat atunci că decizia Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) de a nu-i invita pe sportivii ruşi la Jocurile de la Paris din 2024 este un act de discriminare care încalcă principiile olimpismului.

Toate cele 203 comitete naționale rămase au primit invitații în cadrul unui eveniment organizat la Paris pentru a marca un an pînă la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de pe rîul Sena. Rămîn în continuare semne de întrebare dacă sportivii din Rusia și Belarus vor putea concura ca sportivi independenți, sub drapelul olimpic. Președintele CIO, Thomas Bach, și-a menținut poziția de a refuza să confirme dacă aceștia pot concura, declarînd presei: „Mai este încă un an pînă atunci”.

Prăbușire în sondaje pentru premierul israelian și coaliția de dreapta după controversatele reforme judiciare

Premierul Israelului Benjamin Netanyahu și coaliția de dreapta aflată la guvernare au scăzut în sondaje, în urma reformei judiciare pe care o promovează. Dacă ar avea loc alegeri pentru Knesset acum, coaliția condusă de actualul premier ar obține 52-53 de locuri, din cele 120. Criza care divizează societatea s-a accentuat pînă în rîndurile Armatei și celorlalte structuri de securitate esențiale și dăunează economiei naționale, provocînd consternarea Washingtonului și a partenerilor internaționali, transmite Reuters.

Sondaje arată că numărul de mandate în Knesset al coaliţiei de guvernare conduse de Netanyahu ar scădea de la 64 la 52-53, din totalul de 120. Partidul Likud al lui Netanyahu ar înregistra o scădere – de la 32 la 28 de locuri, potrivit sondajului N12 News, şi ar putea obține chiar 25 de locuri, conform sondajului Reshet 13.

Luni, coaliţia naţionalist-religioasă, alcătuită după alegerile de la 1 Noiembrie 2022, a aprobat în Knesset o lege care va limita unele din puterile Curţii Supreme. Aceasta a fost prima lege adoptată, dintr-un pachet mai amplu de reforme, criticate pentru pericolul de a submina democrația. Reforma sistemului judiciar promovată insistent de Benjamin Netanyahu și Guvernul său urmăreşte să crească puterea reprezentanţilor aleşi asupra celei a magistraţilor.

Anunţat încă din Ianuarie, planul de reforme a declanşat proteste de stradă fără precedent şi preocupări la nivel internaţional cu privire la starea democraţiei în Israel. Premierul, care este judecat pentru fapte de corupţie, a declarat că este dispus să ajungă la consens pentru următoarele legi, pînă în Noiembrie.