În perspectiva alegerilor prezidenţiale, Donald Trump este sprijinit masiv de republicani

Donald Trump domină competiţia internă republicană pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite de anul viitor, avînd un sprijin de 47% în Partidul Republican, mult peste cel de 19% pentru guvernatorul statului Florida, Ron DeSantis, indică rezultatele unui nou sondaj Reuters/Ipsos publicate Miercuri.

Ancheta sociologică, realizată în perioada 10-17 Iulie, arată că Trump, care a fost Preşedinte al SUA în perioada 2017-2021, a cîştigat patru puncte procentuale faţă de un sondaj Reuters/Ipsos similar realizat în luna Iunie.

Ceilalţi candidaţi republicani se află mult în urma lui Trump şi DeSantis. Astfel, Vivek Ramaswamy este creditat cu 9% din intenţiile de vot (de trei ori mai multe decît in Iunie), iar fostul vicepreşedinte american Mike Pence cu 7%.

În tabăra democrată, actualul Preşedinte al ţării, Joe Biden, are o susţinere de 63%. El este urmat la mare distanţă de Robert F. Kennedy Jr., cu 15% din intenţiile de vot.

Sondajul Reuters/Ipsos, realizat pe un eşantion de 4.414 americani cu drept de vot din toate statele componente ale ţării, cu o marjă de eroare de +/- 2%, indică o luptă strînsă în Noiembrie între Trump şi Biden. Joe Biden ar obţine 37% din voturi în primul tur, iar Donald Trump 35%, în timp ce 28% din alegători nu ştiu pentru care dintre cei doi candidaţi ar opta.

În atacul din cursul nopţii de Marți spre Miercuri asupra Odesei, rușii au distrus 60.000 de tone de cereale

Ministrul Agriculturii ucrainean, Mikola Solski, a declarat Miercuri că în atacul masiv din cursul nopţii, lansat de Rusia asupra Sudului Ucrainei, au fost avariate într-o proporţie "considerabilă" infrastructuri pentru exportul de cereale din portul Ciornomorsk de lîngă Odesa, unde circa 60.000 de tone de cereale au fost distruse, informează Reuters şi AFP.

"Va fi nevoie de cel puţin un an pentru a repara integral infrastructurile avariate. În portul Ciornomorsk, au fost distruse de asemenea 60.000 de tone de cereale, care trebuiau să fie expediate prin coridorul destinat transportului de cereale încă de acum 60 de zile", a indicat Solski, într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului său.
"Cea mai afectată a fost infrastructura de cereale a comercianţilor şi transportatorilor internaţionali şi ucraineni", a spus ministrul, adăugînd că "securitatea alimentară mondială este din nou în pericol" prin aceste atacuri care au vizat obiective ucrainene legate de exporturile de cereale.

Printre companiile ale căror infrastructuri au suferite pagube, Solski a menţionat societatea franceză CMA-CGM şi grupul canadian Viterra.

Ipocrizie teroristă rusească: Kremlinul acuză Occidentul că închide ochii la ”atacurile teroriste” ale Ucrainei asupra Rusiei

Kremlinul a acuzat Miercuri Occidentul că este gata să închidă ochii, în continuare, la ceea ce a numit "atacuri teroriste" comise de Ucraina în interiorul Rusiei, informează agenţia Reuters.

Două persoane au fost ucise şi un minor rănit Luni după ce Moscova a anunţat că Ucraina a folosit drone navale pentru a ataca Podul Crimeei ce leagă Rusia de Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014.

Kievul spune că Crimeea este ucraineană şi că intenţionează să o ia înapoi cu forţa.
"Occidentul colectiv este gata să închidă ochii la orice atacuri teroriste pe care regimul de la Kiev le comite în ţara noastră (...). Acest lucru nu este ceva nou, s-a mai întîmplat şi aşa va continua. Înţelegem foarte bine asta", le-a declarat reporterilor Dmitri Peskov, secretarul de presă al Preşedintelui Federaţiei Ruse, răspunzînd la întrebarea "cum evaluează Kremlinul lipsa de reacţie a Occidentului la detonarea Podului Crimeei" şi "uciderea a doi ruşi în acest atac", notează agenţia de presă rusă Interfax, citată de AGERPRES

ONU a fost informată de Ucraina că stabileşte o rută de transport temporară pentru cereale pe Marea Neagră, care trece prin apele teritoriale ale României

Ucraina stabileşte o rută temporară de transport maritim, care trece prin apele teritoriale ale României, pentru a menţine transporturile de cereale pe Marea Neagră, după ce Rusia a renunţat la acordul care permitea exporturile ucrainene printr-un coridor maritim sigur susţinut de ONU, a anunţat Kievul într-o scrisoare oficială datată 19 Iulie şi transmisă agenţiei ONU pentru transportul maritim, relatează Reuters.

În scrisoarea datată 19 Iulie, transmisă Organizaţiei Internaţionale pentru Transport Maritim, Ucraina spune că „a decis să stabilească temporar o rută maritimă recomandată”.

„Scopul său este de a facilita deblocarea transporturilor maritime internaţionale în partea de Nord-Vest a Mării Negre”, declară în scrisoare Vasil Şkurakov, ministrul interimar al Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii din Ucraina.

Ucraina precizează în scrisoare că ruta suplimentară de trafic pe care o stabileşte duce către apele teritoriale şi zona economică maritimă exclusivă a României.

Începînd de Miercuri seară, navele care se îndreaptă spre Ucraina vor fi considerate de către Rusia drept potențiale ținte

Ministerul rus al Apărării a anunțat Miercuri, 19 Iulie, că va considera toate navele care călătoresc spre porturile ucrainene ca fiind „potențiali transportatori de încărcături militare", iar țările de pavilion ale acestora ca fiind părți implicate în conflict de partea ucraineană, informează Reuters.

Măsura urmează deciziei Moscovei din această săptămînă de a se retrage din acordul de la Marea Neagră privind exportul de cereale, negociat de ONU, care a garantat siguranța transporturilor ucrainene pe mare în ultimul an. ”În legătură cu încetarea Inițiativei de la Marea Neagră și cu sfîrșitul coridorului umanitar maritim, începînd cu ora 00.00, ora Moscovei, pe data de 20 Iulie 2023 (Miercuri, ora 21.00 GMT), toate navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene din apele Mării Negre vor fi considerate ca fiind potențiali transportatori de încărcături militare”, a precizat Ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un comunicat publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

De asemenea, părțile de Sud-Est și Nord-Vest ale apelor internaționale ale Mării Negre sunt temporar nesigure pentru navigație, a precizat Ministerul, fără a da detalii despre zonele maritime care vor fi afectate de decizia Moscovei. Acordul de la Marea Neagră privind cerealele, mediat de Turcia și ONU, menit să faciliteze exporturile agricole rusești și ucrainene, a expirat pe data de 17 Iulie, după ce Rusia a refuzat să prelungească înțelegerea.

SUA vor acorda Ucrainei încă un ajutor militar de 1,3 miliarde de dolari

SUA au anunţat, Miercuri, acordarea unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina care se ridică la 1,3 miliarde de dolari, potrivit AFP.

Acest pachet prevede, în special, livrarea a patru sisteme de rachete de apărare antiaeriană, rachete antitanc, muniţii de artilerie, materiale de deminare şi drone explozive, detaliază Pentagonul într-un comunicat.

Ajutorul anunţat "subliniază angajamentul continuu al SUA de a răspunde necesităţilor presante ale Ucrainei în ceea ce priveşte furnizarea de mijloace esenţiale pe termen scurt şi, în acelaşi timp, construind capacitatea durabilă a forţelor armate ale Ucrainei de a-şi apăra teritoriul şi de a respinge agresiunea rusă pe termen mediu şi lung", se menţionează în comunicatul Pentagonului.

Totuşi, materialul nu va fi livrat prea curînd pe linia frontului din Ucraina, căci ajutorul anunţat cade sub incidenţa Iniţiativei de ajutor securitar pentru Ucraina prin care SUA furnizează mai degrabă echipamente provenind de la industria de apărare sau de la aliaţi şi nu direct din arsenalul forţelor armate americane. 

Președintele SUA îi recomandă premierului israelian să nu se "grăbească" cu reforma sistemului judiciar

Preşedintele american, Joe Biden, a recomandat, Miercuri, Guvernului condus de premierul israelian Benjamin Netanyahu să nu se "grăbească" cu reformele, în timp ce zeci de mii de israelieni manifestează în fiecare săptămînă de mai multe luni în Israel împotriva unui proiect de schimbare a sistemului judiciar, informează France Presse.
Într-o critică neobişnuit de directă la adresa politicii interne a unuia dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA, liderul de la Casa Albă i-a declarat unui editorialist de la New York Times că premierul Benjamin Netanyahu ar trebui să acţioneze cu prudenţă.

"Găsirea unui consens asupra unor subiecte controversate din punct de vedere politic necesită să iei un anume timp. În cazul unor modificări importante, acest lucru este crucial. Recomandarea mea liderilor Israelului este, deci, să nu se grăbească" cu reforma, a insistat Joe Biden.

Reforma sistemului judiciar promovată insistent de Guvernul israelian, unul dintre cele mai de dreapta din istoria ţării, urmăreşte să crească puterea reprezentanţilor aleşi asupra celei a magistraţilor. Mişcarea de contestare împotriva reformei scoate zeci de mii de persoane în stradă în fiecare săptămînă din Ianuarie în Israel.

Avertisment împotriva antisemitismului lansat în Congresul american de către Preşedintele Israelului

Preşedintele izraelian, Isaac Herzog, a apărat cu fermitate, Miercuri, în faţa Congresului SUA, democraţia în ţara sa, în pofida controversei în jurul unei reforme judiciare, avertizîndu-i pe cei care critică Israelul despre riscul de a cădea în antisemitism, potrivit France Presse.

"Nu sunt insensibil la critici între prieteni, inclusiv la cele exprimate de membrii respectaţi ai acestei Adunări", a afirmat el, într-un discurs în faţa celor două Camere ale Congresului, reunite în sesiune plenară. "Dar criticile cu privire la Israel nu trebuie să meargă pînă la negarea dreptului la existenţă a Statului Israel. Punerea sub semnul întrebării a dreptului poporului evreu la autodeterminare nu este diplomaţie legitimă, ci este antisemitism", a adăugat el în aplauzele congresmenilor.

Vizita lui Herzog a suscitat totuşi agitaţie în cadrul Partidului Democrat al Preşedintelui Joe Biden.Aleşii democraţi au denunţat astfel o "derivă" a democraţiei în Israel, precum şi continuarea colonizării israeliene în teritoriile palestiniene.
Unii dintre ei au boicotat de altfel discursul Preşedintelui israelian, iar nouă au votat Marţi împotriva unei rezoluţii adoptate în Camera Reprezentanţilor, cu majoritate republicană, care condamna antisemitismul şi reafirma sprijinul neclintit al SUA pentru Israel.

În cadrul vizitei sale de două zile, Isaac Herzog nu a încetat să laude "forţa" democraţiei în Israel, fără să nege dificultăţile. În alocuţiunea sa rostită în Congres, el a vorbit din nou despre o "dezbatere intensă" în ţara sa, "omagiul cel mai clar adus tăriei democraţiei israeliene". "Deşi ne confruntăm cu probleme dureroase, la fel ca şi dumneavoastră, eu ştiu că democraţia noastră este puternică şi rezistentă. Democraţia este înscrisă în ADN-ul Israelului", a spus Isaac Herzog.

Sminteala continuă: Poliţia suedeză le-a dat autorizație unor demenți ca să ardă un exemplar al Coranului în faţa Ambasadei Irakului

Poliţia suedeză a autorizat pentru Joi o mini-adunare în faţa Ambasadei Irakului la Stockholm, la care organizatorul prevede să dea foc unui exemplar al Coranului şi drapelului irakian, au informat Miercuri Poliţia şi media locale, transmite France Presse.

Potrivit autorizaţiei consultate de AFP, în această tărășenie, sunt implicate două persoane care și-au propus realizarea acestei acțiuni Joi, în faţa Ambasadei, între orele locale 13.00 şi 15.00 (11.00 şi 13.00 GMT).

Organizatorul anunţă că va da foc unui exemplar al Coranului, agenţia de presă TT precizînd că este vorba despre aceeaşi persoană care a organizat un autodafe al cărţii sfinte a musulmanilor în faţa unei moschei din Stockholm în Iunie, potrivit Agerpres.

Poliţia insistă pe faptul că autorizaţia nu a fost acordată pentru o cerere oficială de a incendia texte religioase, ci pentru o adunare publică în virtutea dreptului la libertatea de adunare, garantat de Constituţie.

Acesta nu înseamnă aprobarea a ceea ce se întîmplă acolo, a subliniat un purtător de cuvînt.

O primă incendiere a Coranului a avut loc în Ianuarie, comisă de extremistul de dreapta suedezo-danez Rasmus Paludan, pentru a denunţa perspectiva unei aderări a Suediei la NATO şi negocierile cu Turcia.

La 28 Iunie, un irakian refugiat în Suedia – acelaşi care organizează adunarea de Joi – a ars cîteva pagini din Coran în faţa celei mai mari moschei din Stockholm, în ziua de Eid al-Adha, o sărbătoare celebrată de toţi musulmanii.

Cele două evenimente au declanşat un val de condamnări în lumea musulmană.

Guvernul suedez a denunţat, în Ianuarie şi Iunie, acţiuni ”insultătoare şi islamofobe”, dar nu intenţionează să modifice legislaţia, mai liberală decît în alte ţări. În schimb, Poliţia poate refuza să autorizeze o manifestaţie dacă aceasta aduce atingere securităţii ţării sau prilejuieşte acţiuni sau afirmaţii care incită la ură rasială.