Offshoreleaks, scandalul fiscal planetar

Milioane de documente digitale privind averile ascunse în offshore-urile din întreaga lume s-au scurs, printr-un intermediar anonim, către The Guardian, BBC, Le Monde, Suddeutsche Zeitung, Norrdeutscher Rundfunk, The Washington Post, CBC şi alte 31 de publicaţii şi posturi de televiziune.

Asociaţia Internaţională a Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ) a mobilizat 86 de jurnalişti din 46 de ţări pentru a studia aceste peste 2.500.000 de documente ce coboară în timp pînă acum 30 de ani utilizînd tehnologii de ultima oră. Se estimează că volumul de date scurs către presă este de 160 de ori mai mare decît cel provenind de la Departamentul de Stat al SUA, via WikiLeaks. Interesant este că acest proiect a demarat în urmă cu 15 luni, după cum arăta jurnaliştii de la ICIJ, şi abia acum, la scurt timp după scandalul creat de naţionalizarea depozitelor bancare din Cipru, un fapt fără precedent în zona euro, materialele au fost date publicităţii de către cele mai mari publicaţii.

Studiile estimează că fluxul anual al banilor negri este de cel puţin 1.600 de miliarde de dolari. În paradisurile fiscale ar fi ascunşi însă undeva la 21.000-32.000 de miliarde de dolari.

În Germania, guvernul a cerut informațiile deținute de jurnaliști

La Berlin, ministrul german de Finante Wolfgang Schauble a cerut publicaţiilor documentele respective. ”Aşteptăm şi vom aprecia dacă documentele vor fi oferite autorităţilor competente”, a spus Schauble, citat de Der Spiegel.

Ministrul german doreşte să folosească Consiliul Miniştrilor de Finanţe pentru a include printre priorităţile agendei europene problema paradisurilor fiscale. Guvernul de la Berlin se foloseşte şi de G-8 pentru a aplica măsuri cît mai dure. Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Finanţe federal arată că au fost luate deja măsuri pentru crearea unor baze comune de impozitare şi acorduri cu state precum Singapore.

Declaraţii dure a făcut şi preşedintele Francois Hollande, care a insistat pe o verificare riguroasă a averilor miniştrilor şi parlamentarilor. Hollande a fost lovit de scandalul conturilor secrete ale fostului ministru al Bugetului Jerome Cahuzac, care a fost nevoit să demisioneze şi a fost exclus şi din Partidul Socialist. Noile dezvăluiri îl incriminează acum pe fostul trezorier al campaniei prezidenţiale a lui Hollande, care ar avea conturi secrete în Insulele Cayman. În cazul lui Chuzac, averea nedeclarată care i-a adus sfîrşitul politic a fost de 600.000 de euro.

Şi R. Moldova se află pe lista neagră a lipsei de transparență

Datele analizate de jurnaliştii Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), printre care și românul Ștefan Cândea de la CRJI, arată că mulţi dintre cei care operează în paradisuri fiscale sunt implicaţi în tranzacţii legale, dar participanţii la cercetare au ridicat semne de întrebare legate de lipsa transparenţei şi practicile ilegale care predomină în lumea offshore.

Între ţările incluse se află, în ordine alfabetică, Argentina, Armenia, Australia, Azerbaijan, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, India, Irlanda, Italia, Japonia, Kosovo, Letonia, Malaezia, Mexic, Republica Moldova, Olanda, Noua Zeelandă, Nigeria, Norvegia, Pakistan, Paraguay, Filipine, România, Rusia, Serbia, Singapore, Africa de Sud, Spania, Sri Lanka, Suedia, Elveţia, Thailanda, Ucraina, Marea Britanie, SUA şi Venezuela.

Lista ’’OffshoreLeaks’’ conţine 130.000 de nume

Cel puţin în cazul Germaniei, după cum scrie Der Spiegel, nu este însă deloc sigur că instituţiile de presă vor dori să ofere autorităţilor germane lista cu marii evazionişti germani. În primul rînd, publicaţiile nu pot fi obligate în nici un fel de autorităţi să facă acest lucru, iar apoi, ziariştii se tem că informaţiile ar putea duce şi la intermediarii care au furnizat volumul fără precedent de documente, iar aceştia s-ar afla în pericol, mai cu seamă avînd în vedere ce s-a întîmplat în cazul Bradley Manning-WikiLeaks-Julian Assange.

Dezvăluiri care servesc de minune Bruxelles-ului

Dezvăluirile despre paradisurile fiscale făcute de marile publicaţii europene au sosit într-un moment ideal pentru Comisia Europeana, care a insistat, recent, ca măsurile pe care le-a impus în Cipru împreună cu FMI nu se vor repeta în alte state ale UE, sugerînd că a fost vorba despre cazul particular al unui paradis fiscal.

Purtătorul de cuvînt al CE, Olivier Bailly, a refuzat să comenteze lista cu marii evazionişti însă a profitat de ocazie pentru a arăta că executivul UE „are o poziţie fermă privind frauda fiscală în general şi a propus în decembrie măsuri care aşteaptă încă un acord din partea statelor membre.” Bailly a insistat pe această cale că statele UE trebuie să cadă de acord asupra unei definiţii a paradisurilor fiscale şi să le combată.

Interesant este că, atunci cînd a fost întrebat dacă Luxemburg este un paradis fiscal, Bailly nu a răspuns direct, spuînd doar că există „reguli clare” care „se aplică tuturor statelor membre”.

Revelaţiile

Au fost descoperiţi mai mari ai Wall Stret-ului, oligarhi ruşi şi traficanţi internaţionali de arme, politicieni şi responsabili ai campaniilor electorale care îşi ascund banii în paradisuri fiscale. Dar în special au fost aflaţi medicii americani, stomatologii greci şi familiile din clasa de mijloc din Grecia care se protejau astfel de fiscul naţional. Paradisurile fiscale folosite sunt cu predilecţie Insulele Virgine, Insulele Cook, Cipru şi Elveţia.

Spre exemplu, dintre cele 107 offshore-uri cu capital grecesc descoperite în documentele scurse către presă, doar patru sunt înregistrate fiscal şi în Grecia, aşa cum cere legea în mod normal, dacă aceste offshore-uri au şi o activitate comercială în Grecia. Guvernul elen nu are însă idee cine este în spatele celorlalte 103 companii, pentru că proprietarii nu şi-au declarat banii şi nici proprietăţile pe care le deţin.

Documentele publicate pînă acum de jurnalişti îi includ pe listă celor vinovaţi de fraudă fiscală masivă pe mai mulţi politicieni şi oligarhi ruşi, apropiaţi ai guvernului socialist din Franţa. Mai apar oficiali şi afacerişti din Azerbaidjan (în frunte cu preşedintele Ilham Alyiev), Canada, Pakistan, Filipine, Thailanda.

Iată o listă scurtă:

-Jean-Jacques Augier, fostul trezorier al campaniei pentru prezidenţiale a lui Hollande, care alături de un om de afaceri chinez, Xi Shu, a dezvoltat o afacere cu sediul în Insulele Cayman.

- Bayartsogt Sangajav, fostul ministru de finanţe al Mongoliei, care în timpul mandatului sau din 2008-2012 a pornit "Legend Plus Capital Ltd", o organizaţie cu conturi în Elveţia, despre care acum spune că regretă că nu a dezvăluit adevărul mai din timp.

- Ilham Aliyev, preşedintele Azerbaidjanului, şi familia să. Un magnat în construcţii, Hassan Gozan, a controlat afaceri-conturi deţinute de preşedinte şi cele două fiice ale acestuia.

- Olga Shuvalova, soţia vice prim-ministrului Rusiei, este şi ea trecută pe această listă, în timp ce oficialul rus, Igor Shuvalov, neagă orice formă de implicare şi orice vinovăţie în afacerile offshore ale soţiei sale.

- Tony Merchant, avocat şi soţul unei senatoare din Canada, care a depus mai mult de 800.000 de dolari într-un trust offshore.

- Maria Imelda Marcos Manotoc, guvernator provincial şi fiica cea mare a fostului dictator din Filipine, Ferdinand Marcos, recunoscut internaţional pentru corupţie.
- Baronesa Carmen Thyssen-Bornemisza, cel mai bogat colecţionar de arta din Spania, o fostă regină a frumuseţii şi văduva unui miliardar cu afaceri în oţel, care s-a folosit de conturi din paradisurile fiscale pentru a cumpăra picturi.
- Denise Rich, fostă soţie a renumitului comerciant cu petrol, Marc Rich, iertat de către preşedintele Clinton pentru evaziune fiscală, a fost regăsită în acte printre clienţii cu conturi în paradisurile fiscale. Această a depus 144 de milioane de dolari în Dry Trust, cu afacerile în Insulele Cook.

Site-ul ICIJ.org insista pe soţia vicepremierului rus Igor Shuvalov şi pe doi înalţi oficiali ai Gazprom, care au conturi în Insulele Virgine Britanice. Cu toţii au refuzat să comenteze.

Nu la fel a procedat şi vicepreşedintele parlamentului săracei Mongolii, care a spus că „nu ar fi trebuit să-mi deschid acel cont. Voi luă în considerare demisia mea din funcţie.” El deţine peste un milion de dolari în Elveţia, despre care spune că aparţin unor parteneri de afaceri şi nu lui.

Alte documente arată cum marii afacerişti se folosesc de companiile offshore pentru a cumpăra proprietăţi de lux şi obiecte de arta. Este cazul baronesei spanioloaice Carmen Thyssen-Bornemisza, despre care s-a dovedit că a folosit o companie din Insulele Cook pentru a cumpăra la licitaţiile Sotheby’s şi Christie’s pînze foarte valoroase, precum un Van Gogh.

Printre cei aproape 4.000 de americani care fug de fisc se numără Denise Rich, o compozitoare nominalizată la premiile Grammy, al cărei fost soţ s-a aflat în jurul scandalului provocat de amnistia fiscală decretată la finalul preşedinţiei Clinton. Se pare că Denise Rich a contribuit cu milioane de dolari la campania democrată, pentru a obţine amnistierea soţului. Acum, Denise Rich a renunţat la cetăţenia americană în favoarea celei austriece şi refuză să comenteze informaţiile.

Pe lista neagră apare Leyla şi Arzu Aliyeva, fiicele preşedintelui Azerbaidjanului, care deţin trei holdinguri în Insulele Virgine.

Oligarhul rus Mihail Fridman deţine holdinguri în Insulele Virgine, construite cu ajutorul lui Franz Wolf, nimeni altul decît fiul fostului şef al spionajului est-german, Markus Wolf. Wolf jr. A refuzat să răspundă întrebărilor presei germane.

Miliardarul german Gunther Sachs, care s-a sinucis în mai 2011, nu şi-a declarat toată averea înainte de a muri. El avea două companii în Insulele Cook, dar şi în Panama, Insulele Virgine şi Luxemburg.

Sursa: Cotidianul.ro

P.s. În curînd vom afla date şi despre oamenii de afaceri şi politicienii moldoveni care „şi-au pus la adăpost” sutele de milioane de euro sau dolari în aceste paradisuri fiscale; care şi cît au pierdut, cu cît au mai rămas etc. Deja s-a declanşat vînătoarea regală din paradisurile fiscale (alta decît cea din Pădurea Domnească!) împotriva „clienţilor off shore”. Oare SIS nu ştie nimic sau aşteaptă ca tot jurnaliştii să fie cei care vor face dezvăluiri? (Redacţia)