Un raport bazat pe studii ale Centrului Internaţional pentru Jurnalişti (ICFJ) al Universităţii din Sheffield arată că violenţele împotriva jurnalistelor a atins un „punct de criză”, transmite Luni dpa, potrivit agerpres.

Cercetătorii au acoperit 15 ţări timp de trei ani, iar concluzia lor, din experienţele a aproape 1.100 de jurnaliste, a fost că majoritatea participantelor au fost victimele unor abuzuri şi ameninţări online. Acest tip de violenţă împotriva femeilor este „una din cele mai grave ameninţări actuale pentru libertatea presei la nivel internaţional” şi se manifestă într-un „cerc vicios care se auto-propagă”, hărţuirea informatică şi ameninţările online generează atacuri şi abuzuri offline, în lumea reală.

Autorii fac apel la Guverne, la presă şi la corporaţiile din domeniul tehnologiei să facă mai mult pentru combaterea a ceea ce consideră că este „o criză a violenţei online împotriva jurnalistelor”.

Cercetătoarea Kalina Bontcheva, care a participat la studiul din Regatul Unit, a declarat că raportul „a constatat că ne aflăm într-un punct de criză al nivelului violenţei îndreptate împotriva jurnalistelor”. „Marea majoritate a celor care au participat la studiu au suferit de pe urma violenţei online, de aceea responsabilii politici din Regatul Unit trebuie să acţioneze urgent acum pentru a apăra vieţile celor care fac o muncă atît de importantă în societate”, consideră ea.

Studiul a cuprins şi 2,5 milioane de mesaje în mediile sociale către Maria Ressa, laureată Nobel din Filipine, şi către jurnalista britanică premiată Carole Cadwalladr.

Aceasta din urmă, care scrie pentru ziarele The Observer şi The Guardian, a fost ţinta a 10.400 de abuzuri evidente din Decembrie 2019 pînă în Ianuarie 2021. Abuzurile aveau o orientare clară de gen şi intenţionau „să umilească, să înjosească şi să discrediteze” victima pe plan personal şi profesional. Cadwalladr, cunoscută pentru expunerea relaţiei dintre Cambridge Analytica şi Facebook, le-a spus cercetătorilor: „acum cîteva sute de ani aş fi fost arsă pe rug”. Ea a relatat cum a devenit „un sac de box naţional”.

Universitatea din Sheffield a analizat aproximativ 75.000 de mesaje pe Twitter către reportera Marianna Spring de la BBC, care urmăreşte dezinformările, şi a constatat că mai mult de jumătate (55%) din abuzuri aveau intenţia de a o discredita ca jurnalistă, iar 27% erau sexiste şi misogine, iar restul generale.

În Regatul Unit, violenţa online împotriva jurnalistelor este asociată frecvent cu dezbaterile politice polarizate, cum a fost cea leagă de Brexit, iar epidemia de COVID-19 a înrăutăţit situaţia, conform cercetătorilor.

Pe plan mondial, studiul a arătat că aproape trei sferturi din jurnaliste au resimţit violenţa online în cadrul activităţii lor profesionale. Dintre acestea, 25% au vorbit despre ameninţări cu violenţe fizice, inclusiv cu moartea, iar 13% despre ameninţări împotriva celor apropiaţi, inclusiv copiii, chiar de vîrste foarte mici. 48% afirmă că au fost hărţuite prin mesaje nesolicitate în mediile sociale.

Diana Maynard, o altă cercetătoare care a contribuit la raportul intitulat The Chilling (Ce e înspăimîntător), a arătat că „unul din cele mai relevante aspecte ale acestui studiu” a fost şocul resimţit de Ressa şi Cadwalladr cînd li s-au prezentat rezultatele analizei datelor. „Chiar dacă ele însele au fost ţintele abuzurilor, nu putuseră aprecia pe deplin volumul uriaş şi gravitatea toxicităţii, fiindcă nimeni nu poate procesa mintal sute de mii de mesaje. Şi, în sfîrşit, s-au simţit răzbunate”.

Julie Posetti, din echipa regională de cercetare pentru Africa, a declarat că „actorii politici” care instigă la violenţa online şi o amplifică trebuie penalizaţi, iar platformele media trebuie trase la răspundere. „Asta este cu atît mai urgent în contextul recentei preluări a Twitter de către un miliardar (Elon Musk – n. red.) care nu a dat semne că înţelege că protejarea utilizatorilor de discursul de ură permite libertatea de exprimare”, a apreciat ea.