Mișelescul covid joacă o farsă proastă în Moldova. El ca și cum a și dispărut. Fără cauze evidente. La finele lunii Aprilie și începutul lui Mai în țară erau înregistrate circa 2000 de cazuri noi de infectări zilnic. Iar la sfîrșitul primei decade a lunii Mai cifra nu a ajuns la nici 300 de infectări pe zi. La 24 mai au fost anunțate doar 62 (!) de cazuri noi.

Medici de cele mai diferite specializări, competențe și funcții preziceau o explozie a infectărilor după Paști. De altfel, și după Blajini au trecut mai mult de două săptămîni ( iar 14 zile reprezintă termenul maximal de incubare).

Așadar, unde a dispărut covid-ul? Întrebarea rămîne fără răspuns. Nimeni, repet – absolut nimeni (!) nu a explicat motivele scăderii bruște a nivelului de contaminare. Măcar niște presupuneri sau versiuni... măcar și la nivelul de ”s-a milostivit Dumnezeu...”. La urma urmei, dinamica infectărilor și-a schimbat brusc vectorul - de la o creștere rapidă la o scădere fulgerătoare în zilele de sfintele Paști!

Sau și mai logic – din Moldova au început iarăși să plece muncitorii sezonieri. Potrivit analiștilor de la institutul ”Viitorul”, în lunile ianuarie – februarie remitențele în Moldova au constituit 219 milioane de dolari. Iar spre sfîrșitul lui aprilie această sumă a fost de 513 milioane. Adică, în două luni – încă 239 milioane. Așadar, se pleacă masiv la lucrări sezoniere.

Analiștii numesc aceste cifre drept record. Chiar și în comparație cu anul trecut. Comparația este impresionantă – atestă o creștere de 39%. Este elocventă o altă corelație – cu datele pentru ultimii 15 ani. Ea denotă o creștere cu 33%. Acest lucru înseamnă nu doar exod, ci unul mai mare de cînd plecarea forței de muncă s-a activizat considerabil în Moldova.

Faptul că în țara noastră situația economică e proastă demult nu e o noutate. Aceste cifre mărturisesc că acum e și mai rău. Însă acest articol nu e despre economie, ci despre covid ca o hîrtie de turnesol a nenorocirilor noastre.

Muncitorii sezonieri au plecat din republică încă pînă la începutul etapei a treia de vaccinare. Pînă să se vaccineze locuitorii țării, care nu fac parte din categoria medicilor, profesorilor, oamenilor în vîrstă, celor ce suferă de boli cronice, polițiștilor și vameșilor, jurnaliștilor... Adică, categoria celora care fie că au de lucru în Moldova, fie că nu au de gînd să plece la munci peste hotare. În plus, numărul vaccinaților e mic. La data de 24 mai – puțin peste 40370 de persoane (dacă e să vorbim despre cei care și-au administrat ambele doze). Muncitorii sezonieri au plecat în baza testelor covid. Reale, contrafăcute, cumpărate, dar au plecat. Sau pleacă...

E doar o presupunere. Fără dorința de a-i jigni pe cei care-și cîștigă pîinea peste hotarele țării. Ei pot fi înțeleși. Însă tăcerea reprezentanților sistemului de sănătate ne face să credem că motivele scăderii infectărilor cu covid nu sînt de natură medicală. Tăcerea guvernului indică asupra faptului că nici instituirea stării excepționale, care este ineficientă, nu e cauza. Cine nu crede – să viziteze piața centrală sau să călătorească cu transportul public în orele de vîrf.

Tac și politicienii. Această temă nu le mai este interesantă. Ea și-a pierdut deja caracterul aplicativ, electoral. Deși anume politicienii nu au permis ca problema infectării cu coronavirus să capete interpretări și soluții bine gîndite.

Mai întîi au fost dansuri ritualico-electorale pe sicrie, apoi a urmat proslăvirea vaccinului. Au acoperit de rușine Rusia, pentru că ea a hotărît să ofere Moldovei ”Sputnic V”, au cîntat osanale pentru Pfizer și AstraZeneca... Însă nimeni nu încearcă să investigheze ce se întîmplă cu procesul vaccinării în țară.

Se presupunea că la prima etapă vor fi vaccinați 70 000 de lucrători medicali, la a doua – 60 000 de persoane din diferite grupuri de risc, și doar apoi – toți restul. Dar iată că sîntem deja la etapa a treia. Se deschid centre de vaccinare în transport, în piețe... Dar încă nu demult politicienii strigau unul mai tare decît altul că vaccinuri nu ajung!

Dacă e să credem datelor oficiale, la 24 Mai prima etapă a vaccinării au trecut-o 306 610 persoane. E cu mult mai puțin, decît 670 000 de locuitori ai Moldovei, care urmau să fie vaccinați în cadrul primelor două etape de vaccinare. De unde, dar, etapa a treia? Sau iarăși, au greșit cifrele? Ca la întocmirea listelor electorale sau la recesămîntul populației?

Probabil explicația este alta. Oamenii pur și simplu nu se grăbesc să se vaccineze. Prea mult i-au speriat politicienii cu vrăji despre efectul geopolitic al vaccinurilor. Și nimeni (!) nu a avut grijă să explice mecanismul acțiunii vaccinului și calitățile lui. Nu a existat o campanie largă de informare în cadrul căreia să se explice convingător.

Și deși în Moldova nivelul de îmbolnăvire cu SARS-COVID scade la modul suspect, în lume, inclusiv în țările în care pleacă muncitorii noștri sezonieri pericolul pandemiei se păstrează. Într-o astfel de situație trebuie de ghidat, în primul rînd, de interesele sănătății oamenilor, nu de cele politice. Cei care astăzi luptă pentru dreptul de a lua decizii în această țară ar trebui să înceteze manipularea opiniei publice, specularea pe frică și să folosească orice posibilitate pentru a asigura Moldova cu acel vaccin care și-a demonstrat eficiența.

În Sankt Petersburg se va deschide în curînd Forumul economic internațional. O bună parte din programul lui este consacrat continuării vieții și dezvoltării în lumea de după covid. Pentru discutarea problemelor de sănătate vor fi repartizate cîteva ateliere, în care se așteaptă prezența numelor sonore din știință și medicină. Participarea la aceste discuții este o bună posibilitate de a examina problemele actuale ale Moldovei din sfera sănătății, fără subtext geopolitic. A îmbunătăți și a lărgi cooperarea, încetînd rivalitatea ucigătoare dintre ”Sputnik V” și Pfiser.

Acest lucru este necesar, în primul rînd, în memoria celora care nu au trecut de încercarea pandemiei ( peste 6000 de decese în Moldova), și ca semn de condoleanțe apropiaților și rudelor lor. De asemenea, pentru susținerea tuturor acelora care pînă în prezent își restabilesc sănătatea după lupta cu consecințele infectării, își refac bugetul familial, încearcă să regleze lucrurile și continuă să fie îngrijorați pentru cei apropiați.

Natalia UZUN