Motivele pentru care infractorii români condamnați fug în Italia
România s-ar putea adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene, după ce tot mai mulți condamnați celebri au fugit în Italia. Ipoteza este avansată la RFI de fostul ministru al Justiției Stelian Ion, deputat USR. Darius Vîlcov, Alina Bica și Mario Iorgulescu sunt doar cîteva nume celebre de condamnați care s-au adăpostit în peninsulă, scrie RADIO FRANCE INTERNATIONALE, potrivit RADOR.
De ce fug condamnații României în Italia? Stelian Ion spune că motivul ține de regimul judiciar din statul european: ”Au găsit acolo niște portițe pe care le-au folosit ani de-a rîndul. Unele dintre ele au fost închise în Aprilie 2021, cînd Italia a modificat legislația, dar se pare că ineficient. Chiar și după acel moment, după modificarea legislației italiene, s-au deschis alte breșe și alte portițe care sunt folosite, din păcate, cu succes de acești fugari. Parțial, putem vorbi și despre o legislație română imperfectă și aici răspunderea i-ar reveni, în principal, autorului moral al acestor Coduri cu foarte multe probleme, adică domnului Predoiu”.
Fostul ministru al Justiției propune o soluție: ”Am propus, de curînd, un proiect care se află în analiză la Senat și care sper eu să găsească sprijin. Cînd spun am propus, mă refer evident la parlamentarii USR. Odată cu modificarea Codurilor, au fost niște scăpări și dintre scopurile pentru care se instituie măsurile preventive a fost scăpat un scop foarte important, acela de a preveni sustragerea de la executarea pedepsei. De asemenea, am propus să mărim durata pentru care se poate institui controlul judiciar, ar putea fi folosită cu succes o perioadă mai lungă de timp, inclusiv în etapa judecății. De asemenea, am propus și alte posibilități pentru magistrați, spre exemplu, judecătorii să poată institui măsura preventivă odată cu hotărîrea judecătorească”.
”Se întîmplă ceva în Italia”
Stelian Ion spune ce i se pare cel mai grav: ”Grav mi se pare că odată plecați acești fugari, se întîmplă ceva în Italia, se refuză solicitările instanțelor românești (…), care se ocupă de executare și, mai mult decît atît, se ajunge la un fel de reindividualizare a pedepselor, ceea ce irită foarte tare, adică dacă ai încredere în Justiția din România, dacă vorbim despre ridicarea MCV și așa mai departe, de ce mai este nevoie să rediscutăm pedepsele aplicate de Justiția din România și să ajungem pe cale indirectă la o redozare a pedepselor? Pentru că se aplică tot felul de legi de grațieri care au fost adoptate în Italia și se ajunge, în felul acesta, prin aplicarea legii execuțional penale italiene la o executare a unor alte pedepse”.
În opinia sa, problema ar trebui discutată în Consiliul JAI: ”E o problemă europeană, ea trebuie tratată ca atare și aici se pot face cîteva lucruri (…). De aceea, în cadrul Consiliului JAI, ar trebui lămurite aceste reglementări europene care țin de cooperarea judiciară în materie penală. La un moment dat, e posibil ca instanțele din România să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu unele spețe de acest fel și să se clarifice aceste lucruri, dar, pînă se clarifică, e important ca problema să fie discutată acolo, în cadrul JAI, cu ceilalți miniștri ai Justiției din UE, să se înțeleagă că, de fapt, se produce un mare deserviciu Justiției din România și că în felul acesta se decredibilizează instituțiile noastre”.