De cîtă pioșenie, laicitate și decență ne putem aștepta pe 24 Aprilie?

Mihai CONȚIU

Anul acesta, Paștele Blajinilor are loc Luni 24 Aprilie. Paștele sau Paștile Blajinilor este o sărbătoare religioasă, considerată de unii ca fiind creștină, iar de alții ca fiind o sărbătoare cu rădăcini păgîne cu influențe creștine considerabile.

În funcție de regiunea sau Țara în care se desfășoară această sărbătorire, formele ei de desfășurare definesc mentalități colective dintre cele mai interesante. Aici, firește, ne referim la cultură, la nivelul de civilizație, situația economică, capacitatea intelectuală de înțelegere a învățăturilor biblice și cultivarea memoriei celor dispăruți în raport cu felul în care cei vii înțeleg să se apropie de Dumnezeu.

Paştele Blajinilor este o sărbătoare închinată morţilor, motiv pentru care este numită şi Paştele Morților, Prohoadele sau Lunea Morţilor. Aceasta este sărbătorită cu precădere în Europa de Sud-Est. Paștele Blajinilor se sărbătorește Luni, a doua zi după Duminica Tomii, la opt zile după Paște. Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani.

În credinţa populară, blajinii au fost primii oameni de pe Pămînt. Aceştia conviețuiau cu femeile lor doar 30 de zile pe an, în vederea procreaţiei. Erau oameni blînzi, ale căror principale preocupări erau postul şi rugăciunea. Blajinii trăiau într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sîmbetei în Sorbul Pămîntului. Nu ştiau să calculeze data Paştelui, dar erau anunțați că Hristos a Înviat de cojile de ouă roșii aruncate în apele curgătoare, motiv pentru care mereu sărbătoreau cu întîrziere. Există și credința conform căreia blajinii sunt copiii nebotezați, morți imediat după naștere. Se crede că blajinii susțin stîlpii Pămîntului, iar fără ei lumea s-ar scufunda în haos.

Paștele Blajinilor sau Paștele Morților se prăznuiește o dată pe an. Este o sărbătoare populară, care nu are o rînduială specială în tipicul bisericesc.

Paştele Blajinilor este un obicei bine conservat, sărbătoarea fiind marcată în satele din Republica Moldova, dar şi în unele regiuni din România: Bucovina, Moldova, Maramureş şi Transilvania. Țara unde sărbătoarea ia cea mai mare amploare este Republica Moldova, unde ziua de Luni de după Duminica Paștelui Blajinilor (la o săptămînă după Paștele creștin-ortodox) este declarată oficial ca fiind zi liberă.

La slavii de Est ortodocși există o sărbătoare similară, numită Radonița (Радоница) la ruși, Radaunița (Радаўнiца) la bieloruși și Provodî (Проводи) la ucraineni, sărbătorită în ziua de Marți de după Duminica Tomii.

În această sărbătoare, se obișnuiește să se dea de pomană. Toți credincioșii merg la biserică și la cimitir, pentru a se ruga, urmînd ca mai apoi să se împartă pachete cu  ouă roșii, cozonaci și vin roșu, pentru persoanele nevoiașe.

Speculativ vorbind, cred că, în perioada pandemiei, moldovenii au sărbătorit Paștele Blajinilor într-un spirit laico-religios cel mai apropiat spiritului a ceea ce ar trebui să însemne această sărbătoare. Trufia belșugului meselor de la căpătîiele celor morți din cimitire, în spiritul învățăturilor lui Iisus Hristos vorbind, este o ofensă adusă credinței autentice. Iisus nu s-a înfruptat cu carne de miel, ci a mîncat doar pește, semințe, pîine și a băut apă și vin.

De cîtă pioșenie, laicitate și decență ne putem aștepta pe 24 Aprilie în cimitirele moldovenești?

Acest articol a fost scris apelînd la surse din publicațiile online ale sau apropiate Bisericii Ortodoxe Române