Studiul „Date relevante despre migraţia din Moldova” arată că din toată populaţia ţării, 411 000 de moldoveni (12,4%) sunt în migraţie internaţională pe termen lung (peste 12 luni), 44 000 de persoane au revenit acasă până în prezent (1,3%), iar 91,2% din totalul populaţiei nu are nici o intenţie de a migra în următoarele 12 luni.

Dintre moldovenii în migraţie internaţională, 370 000 se află peste hotare la muncă, 18 400 – la studii şi 18 700 – în scopul reîntregirii familiei. Cei mai mulţi dintre cei plecaţi la muncă se află în Rusia – 206 000. În Italia sunt 81 000 de persoane, iar în Franţa, Turcia şi Portugalia – între 8 000 şi 10 000.

În acelaşi timp, 109 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova (3,3% din populaţia ţării) practică migraţia sezonieră. Dintre aceştia, 88 000 muncesc în Federaţia Rusă (81%), iar 7 700 în Italia (7%). Cei mai mulţi dintre cei antrenaţi în acest tip de migraţiune sunt bărbaţii (72%) din mediul rural (70%).

Concomitent, pentru prima dată au fost colectate date comprehensive referitoare la fenomenul migraţiei interne. În acest proces sunt implicate 217 000 de persoane sau 6,6% din populaţia ţării. În 89% din aceste cazuri, mobilitatea geografică este orientată spre un centru urban.

”Ajutăm moldovenii să-şi atingă obiectivele lor personale legate de migraţie”, a afirmat Nicolaas de Zwager, coordonatorul NEXUS Moldova, fondatorul şi directorul IASCI. Potrivit lui: „experienţa îndelungată şi studiile minuţioase arată că oamenii iau această decizie grea de a pleca peste hotare, confruntându-se cu mari provocări, din motive foarte personale. Prin iniţiativa noastră nu dorim să încurajăm sau să oprim migraţia. Mai curând să asigurăm, prin intermediul partenerilor noştri la toate nivelurile, acel suport practic care să facă întregul ciclu migraţional – de la faza dinaintea plecării până la reîntoarcere – pe cât de eficient posibil.”

Potrivit lui Victor Lutenco, director al Biroului pentru Relaţii cu Diaspora: „datele statistice bazate pe o metodologie validă şi concluziile pe care le formulăm în baza acestora ar trebui să fie principalele surse pentru elaborarea politicilor publice. Este vorba de abordarea „politici fundamentate pe evidenţă”, pe care acum o introducem în sistemul public. Sunt sigur că informaţiile prezentate astăzi vor stimula dezvoltarea unei serii de politici publice extrem de importante pentru Moldova, dar şi pentru diasporă.”

Studiul arată că valoarea totală a remitenţelor transmise de gospodăriile de migranţi pe termen lung este de 920 de milioane de euro, dintre care 48% sunt folosite în consum, iar restul pentru economii (21%), investiţii în imobiliare (25%), afaceri (5%). Migranţii moldoveni reprezintă un segment de piaţă cu un potenţial foarte mare, dar care deocamdată nu este valorificat pe deplin.

Datele din studiu au fost prezentate cu ocazia lansării proiectului NEXUS Moldova, care urmează să creeze o platformă ce va reuni instituţiile publice, întreprinderile din sectorul privat, precum şi reprezentanţii societăţii civile pentru a identifica, proiecta şi oferi moldovenilor produse şi servicii care să sprijine practicile de succes în ceea ce priveşte migraţia circulară.

NEXUS Moldova este finanţat de Uniunea Europeană, implementat de un consorţiu condus de IASCI, Austria, şi cofinanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare. Din acest consorţiu fac parte Biroul pentru Relaţiile cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, Consiliile Raionale şi Primăriile din Cahul, Edineţ şi Ungheni, precum şi instituţiile partenere – Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice (CIVIS-Moldova), Fundaţia Soros România (FSR) şi Fundaţia pentru Incluziunea Socială şi de Coeziune (SIF-România). Studiile la scară largă cu migranţii şi familiile acestora au fost realizate de către IASCI şi CIVIS în 2013.