O lecţie ucraineană care trebuie să le dea de gîndit actualilor guvernanţi

Autor: Mihai CONŢIU

Deja noi am scris, am sugerat despre absurdul în care ne-am pomeni în situaţia în care antinaţionalul PCRM şi alte grupări afiliate s-ar inspira din scenariul ucrainean al Euro-maidanului de la Kiev. Ar fi o bătaie de joc teribilă faţă de simbolul real al aspiraţiilor pro-europene ale protestatarilor ucraineni. Un simbol răsturnat. Ucraineni s-au luptat împotriva clicii antieuropene a lui Ianukovici, iar comuniştii moldoveni antieuropeni să ajungă pînă acolo încît să-şi facă propriul Maidan pro-Ianukovici, pro-Rusia, pro-Uniunea Vamală, pro-separatismul transnistrean şi găgăuz...

Andrew Wilson, de la University College London, specializat în chestiuni ce ţin de Ucraina, într-o analiză publicată în cotidianul britanic „The Independent”, scrie:„Acum piesele de domino ar putea cădea într-o altă direcţie. Alte Maidane ar putea să apară în ţările vecine Rusiei. Poate mai întîi în Moldova, unde Partidul Comuniştilor sprijinit de Rusia spera să revină la Putere în urma alegerilor planificate pentru luna Noiembrie.”

Sunt sigur că dl Andrew Wilson cunoaşte destul de bine Ucraina, dar ne întrebăm dacă tot în aceeaşi măsură cunoaşte şi R. Moldova? Avem motive să ne îndoim! Manifestanţii ucraineni din Euro-maidan au luptat pentru aspiraţiile europene ale ţării lor, pentru independenţa Ucrainei faţă de Rusia, iar comuniştii moldoveni luptă tocmai împotriva integrării europene a R. Moldova, pentru subjugarea ţării de către Rusia şi integrarea ei în Uniunea Vamală. PCRM luptă, în esenţă, împotriva propriei lor ţări.

Citind consideraţiile d-lui Andrew Wilson, fiind un pic maliţios, sarcastic şi pamfletar, mi-am imaginat un fel de posibil Maidan comunist în sensul dat de DEX, care mai spune că „ a bate maidanul” înseamnă şi „a-şi pierde vremea hoinărind sau jucîndu-se, a vagabonda.”

Mergînd cu gluma îngrijorătoare pe mai departe, observăm că din substantivul „maidan” derivă şi adjectivul „maidanez”, care, cu referire la animale, înseamnă „„fără stăpîn, vagabond.” Aşadar, ce vor fi comuniştii pe un posibil maidan iniţiat de ei? Probabil că tot ceea ce au fost şi pe vremea „revoluţiei de catifea” – fără un stăpîn autentic! Aici nu-i vorba despre Vladimir Voronin sau Mark Tkaciuk, care-i un stăpîn din umbră al unor manevre de culise, ci de Maica Rusie la care se tot roagă comuniştii şi toate grupările antinaţionale şi antieuropene să-i sprijine. Să-i tot finanţeze!

Lăsînd gluma la o parte, admiţînd totuşi că PCRM şi comuniştii, în general, pot fi nişte vagabonzi politici, iar asta nu trebuie luată în sensul grosolan al înţelesului, atunci vagabondajul politic al lor trebuie analizat şi sancţionat în contextul în care ei îşi bat joc de slăbiciunile şi naivităţile moldovenilor neinformaţi. Golănia lor politică este dată de aceea că nu cred nici o iotă din mesajele pe care le transmit electoral moldovenilor obidiţi. Altminteri, ar trăi în modestie, la fel ca şi toţi ceilalţi.

Parcă în bătaie de joc, în urmă cu mai mult timp, Vladimir Voronin spunea că Iisus Hristos a fost primul comunist. De acord, atunci de ce nu-i urmează pildele, mai ales că alegătorii săi cred cu pioşenie în mărturisirile Fiului Domnului?

Euro-maidanezii moldoveni, o structură antistatală menajată de guvernanţii proeuropeni

Autorii popularităţii ridicate a lui Voronin şi comuniştilor sunt chiar actualii guvernanţi. Imediat după instalarea la Putere, fosta AIE a decapitat cu o iuţeală exemplară cadrele de conducere comuniste ale tuturor structurilor statului şi... doar atît! Ni se lasă impresia că guvernarea de opt ani a comuniştilor nu a conţinut nimic incriminant de natură penală.

Dacă nici unul din politicienii şi oligarhii comunişti nu a fost găsit vinovat şi pedepsit pentru abuzuri în serviciu, subminarea economiei naţionale, bancrută frauduloasă, atentat la siguranţa naţională, subminarea interesului naţional, abuzuri constituţionale etc., asta înseamnă că, în toţi acei opt ani, comuniştii au fost un model de corectitudine. Atunci de ce au mai fost alungaţi de la guvernare?

Momentul de după 2009 a fost unul dintre cele mai propice pentru declanşarea unui proces al comunismului, dar nu în termenii vulgari şi tendenţioşi propuşi de presa aşa-zis anticomunistă, ci un proces al comunismului care a guvernat opt ani ţara. Nu are nici o treabă PCRM de astăzi cu fostul PCUS, chiar dacă în rîndul membrilor actualului partid comunist sunt şi fosile ale fostului PCUS. Mă hazardez, poate, să spun că dacă s-ar iniţia un proces al comunismului aşa cum declamativ şi fariseic îl invocă unii, atunci ar fi jale nu atît pentru actualii membri ai PCRM, cît pentru absolut toţi aşa-zişii anticomunişti, începînd cu liderii „baricadelor renaşterii naţionale” şi isprăvind cu toţi liberalii mai copţi de vîrstă, jurnalişti, scriitori cu carnet, colaboraţioniştii, turnătorii, băgătorii de seamă (care în Moldova sînt un fel de tituşki din Ucraina) etc.

Neincriminarea penală a nici unui politician sau oligarh comunist se datorează, cu certitudine, şi faptului că am avut şi avem de-a face cu o guvernare încropită într-o coaliţie. Dacă, prin absurd, Mihai Ghimpu şi liberalii lui ar fi cîştigat alegerile cu o majoritate absolută, nu ei ar fi fost capabili să le facă o notă de plată penală comuniştilor, ci PLDM, care, încă de la început, a fost singurul partid fără trecut comunist reproşabil, dar şi pentru că a ieşit electoral la bătaie directă în scopul decimării PCRM şi a lui Voronin. Mai mult decît atît, liderul PLDM ar fi fost motivat şi din considerente personale justificabile să taie în carne vie, fiind vorba despre nelegiuirile guvernării comuniste – a trebuit ca CEDO să-i facă dreptate într-un caz în care guvernarea comunistă l-a privat de o posesiune imobiliară.

Coaliţiile de guvernare, ca peste tot, obligă un partid la compromisuri, motiv pentru care, în ochii alegătorilor, se uniformizează, se identifică aproape cu partenerii săi şi, deci, îşi alterează imaginea şi obiectivele statutare din cauza neputinţei unei guvernări uni-partinice responsabile.

Bine, să comitem infracţiunea de intenţie, de a admite că un partener din coaliţia de guvernare nu a vrut incriminarea penală a nici unui politician sau oligarh comunist deoarece, poate, ar fi fost implicat tangenţial, dar atunci de ce nu i-au închis gura lui Voronin doar cu asta şi plusează prin a-l ajuta să crească în sondaje?

Acum înţelegeţi care a fost cea mai mare greşeală a actualilor guvernanţi? Halucinanta şi totodată admisibila artă a compromisului politic ar fi trebuit să-i determine pe guvernanţi să negocieze cu Voronin şi oligarhii comunişti libertatea lor în schimbul păcii sociale. N-au făcut-o pentru că, probabil, cineva îi vrea pe post de viitori aliaţi. Aici Voronin i-a prins şi de aceea şi-a luat nasul la purtare şi îi sfidează nu doar pe ei, pe actualii guvernanţi, ci întreg poporul şi interesul naţional al ţării.

Oricît de nedemocratic pare, ţinînd totuşi seamă de imensul rău făcut acestei ţări de guvernarea comunistă, pare extrem de suspectă insistenţa cu care Voronin este inclus în sondajele de opinie la rubrica ce ţine de preferinţele electoratului faţă de viitorul preşedinte al ţării. Dar, fraţilor, Constituţia nu a fost schimbată şi Voronin, conform acesteia, nu mai are dreptul la un mandat!

Niciodată nu este prea tîrziu

Spuneam că cele întîmplate în Ucraina ar trebui să le dea mult de gîndit guvernanţilor moldoveni. Este lăudabil faptul că cele trei partide din coaliţia guvernamentală s-au angajat să demareze, totuşi nepermis de tîrziu, o amplă campanie naţională de informare a moldovenilor cu privire la rosturile integrării ţării în UE, dar nu este suficient.

Predicţia d-lui Andrew Wilson, de asemenea, trebuie luată în calcul şi contracarată, dar cum? Faţă de cele pomenite mai sus cu privire la „nevinovăţia penală” a comuniştilor, remarcăm o ciudăţenie absolut năucitoare, menită şi asta să le ridice popularitatea comuniştilor. Deoarece guvernarea comunistă „nu a comis absolut nici o fărădelege încadrabilă penal”, Procuratura intentează cu nemiluita dosare penale numai şi numai celor implicaţi politic şi administrativ în actul guvernării. Se bagă unii pe alţii la puşcărie sau li se intentează dosare penale, iar comuniştii rîd de se prăpădesc de cît de fraieri sunt. Nu-i aşa că cineva chiar a scris şi regizează un scenariu tocmai în acest scop?

Observaţi că, în conformitate cu obligaţiile comune asumate de informare pro-europeană a moldovenilor, actualele partide din coaliţia guvernamentală se luptă electoral cu comuniştii sau îi contracarează doar pe segmentul dezinformărilor lor de tip anti-european.

Efectul acestei campanii va fi lovit de nulitate sau va fi întîmpinat cu scepticism de moldoveni deoarece nu li se prezintă şi probe concludente ale crimelor guvernării comuniste, iar pentru asta, repetăm, este nevoie de dosare penale autentice, căci nici nu se pune problema unor dosare contrafăcute. Toate ştirile despre presupuse acte de corupţie şi presupuşi corupţi din presa moldovenească nu conţin nume. Ştiri de acest fel se pot „fabrica” la conveier, după calapod, pînă înnebuneşte întreaga populaţie. Lăsaţi-ne cu prezumţia nevinovăţiei.

Dar să revenim la eurointegratorii noştri. PLDM, PD şi PLR ar trebui să tirajeze şi să difuzeze în toată Moldova milioane de exemplare de fotografii cu vilele, terenurile sau maşinile clanului Voronin şi ale celorlalţi oligarhi comunişti, tabele şi scheme ale afacerilor acestora etc., mai ales că unii au fost toată viaţa salariaţi la stat. De exemplu, cît de legală a fost afacerea prin care Voronin a dispus ca din resurse financiare bugetare să-i fie construit un apartament luxos uitatei Eugenia Ostapciuc? De longevivul fost premier Tarlev cu o vilă de 5 milioane de euro la Odesa, construită tot din banii oamenilor de afaceri moldoveni a uitat toată lumea...

Acum, cică, Tarlev va fi instalat cu sila în fruntea PCRM-ului... Dacă, prin absurd, predicţia d-lui Andrew Wilson se va împlini, cine va fi de vină? Păi aţi înţeles deja! Pe de altă parte, dacă se va împlini această predicţie sau dacă PCRM ajunge la guvernare, atunci vă asigurăm că în Moldova va fi un Euro-maidan pe lîngă care 7 Aprilie 2009 o să devină o joacă de copii. Într-o astfel de situaţie, viitorii euro-maidanişti, după ce-l vor linşa pe Voronin şi virtualii lui aliaţi, la fel ca pe Iulia Timoşenko, îi vor scoate din puşcărie pe cei închişi de Voronin pentru că ei n-au avut curajul să-l aresteze legal pe el, dar şi clica sa!

Oare s-a ratat cu totul eutanasierea maidanezilor comunişti? Sau moara „alternanţei la putere” a partidelor moldoveneşti ascunde un mecanism special, pe care încă nu l-au descifrat europenii? Să fie cumva acesta motorul veşnic şi să fie el cumva brevetat la Chişinău?