Președintele Moldovei, Maia Sandu, a prezentat recent proiectul legii de așa-zisă ”apărare informațională și combatere a propagandei” menită, declarativ, să protejeze țara de războiul hibrid purtat de Rusia împotriva sa, în scopul destabilizării. În fapt, legea va lichida, practic, libertatea de exprimare, mai ales prin introducerea conceptului de ”prevenire” a dezinformării, ceea ce ar însemna luarea de măsuri înainte de apariția respectivelor dezinformări în spațiul public, nu e clar cum.

Motto: ”Patriotismul e virtutea vicioșilor” (Oscar Wilde)

Legea prevede înființarea unui organism numit ”Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei – Patriot și modificarea unor acte normative” care va avea sarcina să monitorizeze atent întreg spațiul informațional și să ia măsuri împotriva știrilor false, dar, încă mai ciudat, să promoveze ”patriotismul și coeziunea socială” și să militeze pentru promovarea intereselor naționale.

Maia Sandu introduce, astfel, un concept unic în orice democrație, dar foarte drag dictaturilor all-time: presa, informarea, trebuie să se facă în numele intereselor țării, nu al adevărului.

Centrul va trebui să funcționeze neutru politic, dar 8 dintre cei 11 membri ai conducerii sale vor fi numiți pentru cinci ani de președinție, guvern și parlamentul dominat de partidul prezidențial PAS, restul de trei fiind membri ai societății civile.

Centru va avea dreptul legal să sesizeze organele de anchetă și alte autorități ale statului în cazul depistării de informații greșite în media ori la nivelul oricăror alte entități.
De asemenea, el ”organizează și promovează acțiuni de instruire și educaționale cu privire la comunicarea strategică”.
Ce o însemna, oare, ”comunicare strategică”?

Una peste alta, din păcate, Centrul ”Patriot” aduce izbitor, prin sarcini și puteri, cu Ministerul Propagandei înființat de Joseph Goebbles, prin care se asigura controlul asupra artelor și a mass-media, supraveghind conținutul fiecărui ziar, carte, nuvelă, piesă, film șamd.
Acuzat că târăște cultura germană la nivel de propagandă, Goebbels a dat un răspuns celebru, spunînd că scopurile artei și propagandei erau să mobilizeze poporul german.

Izbitor de asemănător cu ”promovarea intereselor naționale”, nu-i așa?

Prezentăm mai jos principalele prevederi ale legii Big Brother, un foarte posibil experiment politico-social de inspirație externă:

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 3. Noțiuni
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:
comunicare strategică – proces planificat de informare a publicului prin intermediul mesajelor clare, complete și obiective, care se bazează pe fapte și informații veridice, utilizând mijloace de comunicare oficiale, în vederea creșterii nivelului de conștientizare și înțelegere a subiectelor relevante de interes public;
capacități de comunicare strategică – resursele umane, tehnologice și organizaționale dezvoltate și utilizate pentru a implementa eficient campanii de comunicare strategică în diferite contexte și mijloace de comunicare;
dezinformare – răspândire intenţionată a informaţiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizaţii sau securităţii statului;
falsuris (fake) – o tehnică de dezinformare care constă dintr-o relatare jurnalistică ce prezintă informații false sau un amestec de informații false și adevărate create și diseminate cu scopul de a dăuna sau a aduce prejudicii;
informare greșită (misinformation) – răspândirea neintenționată a unor informaţii false, inexacte sau înșelătoare, fără a cunoaște că informația este falsă și fără intenția de a provoca daune sau prejudicii;
malinformare (malinformation) – răspândirea în mod intenționat a unor informații care pornesc de la realitate despre o persoană, un lucru, un fapt sau un eveniment cu intenția explicită de a provoca rău sau ignorând faptul că aceasta ar putea produce rău, precum discursul care incită la ură sau violență;
verificarea veridicității faptelor (fact-checking) – proces care urmărește să verifice faptele din spatele unei informații pentru a promova adevărul și corectitudinea prezentării informației;
mijloace de comunicare – instrumente și tehnologii utilizate pentru transmiterea și primirea mesajelor între emițători și receptorii informațiilor, incluzând canalele de comunicare tradiționale, precum și canalele digitale, care permit interacțiunea și schimbul de informații într-un mod eficient și accesibil;
propagandă – acțiune intenționată și sistematică de influențare a opiniei publice prin manipularea și falsificarea informațiilor, în vederea promovării unor idei, credințe, interese sau agende specifice.

Articolul 4. Principiile de activitate ale Centrului
Centrul se constituie și își desfășoară activitatea în baza următoarelor principii:
a) legalitate;
b) independenţă;
c) imparţialitate;
d) transparență;
e) respectare a drepturilor și libertăților omului;
f) neutralitate politică.

Capitolul II
MISIUNEA, ATRIBUȚIILE, DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE CENTRULUI

Articolul 5. Misiunea Centrului
(1) Centrul are misiunea de a consolida eforturile inter-instituționale în lupta împotriva dezinformării și acțiunilor coordonate de diseminare a mesajelor, narațiunilor, comunicărilor, indiferent de originea acestora, care reprezintă pericol sau pot periclita realizarea intereselor naționale.
(2) Centrul își desfășoară activitatea prin:
a) promovarea dezideratelor de coeziune socială, patriotism, integrare europeană și pace interetnică;
b) dezvoltarea mecanismelor de identificare, prevenire și combaterea a dezinformării, inclusiv a falsurilor, a informațiilor greșite și a malinformării;
c) verificarea veridicității faptelor și transmiterea informațiilor veridice către publicul larg și asigurarea unui dialog constant cu cetățenii, precum și colaborarea cu toate instituțiile statului în vederea promovării intereselor naționale și creșterii rezistenței societății noastre în fața dezinformării.
(3) Ministerele, autorităţile administrative centrale şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă şi instituțiile publice din subordinea Guvernului, în măsura în care nu contravine dispoziţiilor legilor speciale care reglementează activitatea autorităţilor respective, vor oferi Centrului sprijinul necesar pentru exercitarea atribuțiilor sale stabilite în conformitate cu prezenta lege și alte acte normative.
Articolul 6. Funcțiile Centrului
În vederea realizării misiunii sale, Centrul are următoarele funcții de bază:
a) dezvoltarea mecanismelor de identificare, evaluare, prevenire și combatere a dezinformării, inclusiv a știrilor false, a informațiilor greșite și a malinformării, a acțiunilor coordonate de diseminare a mesajelor, narațiunilor, comunicărilor, indiferent de originea acestora, care reprezintă pericol sau pot periclita realizarea intereselor naționale, și de sporire a capacităților de comunicare strategică a autorităților și instituțiilor statului în vederea combaterii acestora;
b) dezvoltarea mijloacelor de comunicare între stat și cetățean pe probleme de politică internă și externă, precum și conjugarea eforturilor statului și ale cetățeanului în vederea creșterii rezilienței naționale în raport cu tentativele sau acțiunile de dezinformare;
c) evaluarea comprehensivă a spațiului informațional public, asigurarea schimbului de informații cu autoritățile și instituțiile relevante ale statului, precum și aducerea la cunoștință publicului larg a informațiilor ce constituie dezinformare, în limitele stabilite de cadrul normativ;
d) elaborarea și implementarea unui ansamblu coordonat de acțiuni și inițiative, ce au drept scop verificarea veridicității faptelor și transmiterea informațiilor factologice către publicul larg, în suportul obiectivelor stabilite în conformitate cu documentele de politici publice naționale și angajamentele internaționale la care Republica Moldova este parte;
e) dezvoltarea bunelor practici în domeniul transparenței și în asigurarea accesului la informații.

Articolul 7. Atribuțiile Centrului
Pentru îndeplinirea funcțiilor stabilite, Centrul exercită următoarele atribuții:

a) elaborează proiectul programului de comunicare strategică la nivel național în vederea îndeplinirii misiunii Centrului;
b) elaborează instrucțiuni și ghiduri metodologice, materiale analitico-științifice și explicative privind identificarea, prevenirea și combaterea dezinformării;
c) creează platforme de interacțiune dintre instituțiile statului și organizațiile societății civile, instituțiile media și jurnaliști, în procesul de identificare, prevenire și combatere a dezinformării și acțiunilor coordonate de diseminare a mesajelor, narațiunilor, comunicărilor, indiferent de originea acestora, care reprezintă pericol sau pot periclita realizarea intereselor naționale;
d) elaborează și pune în practică mecanisme de monitorizare a spațiului informațional public în scopul identificării și contracarării dezinformării și acțiunilor coordonate de diseminare a mesajelor, narațiunilor, comunicărilor, indiferent de originea acestora, care reprezintă pericol sau pot periclita realizarea intereselor naționale;
e) emite recomandări privind contracararea și înlăturarea cauzelor şi condițiilor care contribuie la crearea sau răspândirea dezinformării și acțiunilor coordonate de diseminare a mesajelor, narațiunilor, comunicărilor, indiferent de originea acestora, care reprezintă pericol sau pot periclita realizarea intereselor naționale;
f) organizează și promovează acțiuni de instruire și educaționale cu privire la comunicarea strategică și de creștere a gradului de conștientizare a amenințărilor pe care le reprezintă dezinformarea;
g) contribuie la punerea în aplicare a politicilor în domeniul asigurării securității spațiului informațional, în special care vizează dezvoltarea capacităților de comunicare strategică a autorităților și instituțiilor statului și măsurile de identificare, prevenire și combatere a dezinformării și reducere a vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor la adresa securității spațiului informațional;
h) emite recomandări autorităților și instituțiilor statului în vederea perfecționării practicilor și cadrului normativ aferent transparenței în procesul decizional și asigurarea accesului la informații.

Articolul 8. Drepturile Centrului
În vederea realizării atribuțiilor sale, Centrul are dreptul:
a) să înainteze autorităților propuneri privind elaborarea și modificarea cadrului normativ și să emită recomandări în conformitate cu atribuțiile conferite;
b) să sesizeze, în limitele atribuțiilor, autoritățile competente și organele de drept în cazul depistării încălcărilor legislației naționale;
c) să facă schimb și să primească informațiile necesare de la autoritățile publice pentru realizarea atribuțiilor sale;
d) să încheie acorduri de cooperare cu instituţii și organizații naționale și internaţionale, în vederea atragerii expertizei şi asistenţei externe necesare pentru realizarea atribuțiilor şi asigurarea funcţionalităţii Centrului;
e) să colaboreze și să semneze acorduri de cooperare cu companii internaționale care dețin rețele de socializare, platforme media sau de distribuire de conținut;
f) să atragă specialiști și să încheie contracte cu persoane fizice şi juridice de drept public sau privat, cu parteneri de dezvoltare şi/sau donatori, cu furnizori şi beneficiari de bunuri şi servicii, în scopul realizării atribuțiilor stabilite;
g) să beneficieze de servicii de consultanţă, de studii şi asistenţă de specialitate din ţară sau din străinătate şi să beneficieze de programe de formare şi perfecţionare profesională pentru personalul său;
h) să instituie grupuri de lucru, cu implicarea reprezentanților instituțiilor de stat, organizațiilor societății civile, mediului academic și altor experți, pentru coordonarea activităților ce vizează asigurarea comunicării strategice și identificarea, prevenirea și combaterea dezinformării;
i) să participe și să organizeze instruiri, conferințe, seminare sau alte activități conforme atribuțiilor funcționale, atât în țară, cât și peste hotare;
j) să posede, să utilizeze şi să administreze patrimoniul Centrului în scopul realizării atribuțiilor funcționale, în conformitate cu prevederile cadrului normativ;
k) să administreze fonduri de asistenţă financiară şi tehnică, obținute de la partenerii de dezvoltare sau din alte surse neinterzise de cadrul normativ existent;
l) să dispună de propriile canale de informare și comunicare cu publicul, inclusiv în spațiul on-line;
m) să dispună și de alte drepturi care decurg din prevederile actelor normative.

Articolul 9. Obligațiile Centrului
Centrul are următoarele obligații:
a) să asigure suportul informațional și analitic necesar autorităților și instituțiilor în procesul de identificare, prevenire și combatere a dezinformării;
b) să ofere informații publicului larg despre activitatea sa și să asigure transparența propriei activități;
c) să întocmească și să prezinte anual sau la solicitarea Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și organului său colegial rapoarte de activitate;
d) să utilizeze și să administreze conform destinației și în corespundere cu prevederile actelor normative patrimoniul Centrului, bunurile și serviciile date în gestiune.

Capitolul III
CONDUCEREA ȘI ORGANIZAREA CENTRULUI

Articolul 10. Conducerea Centrului
(1) Centrul este condus de un director, numit în funcție de Parlament, la propunerea Președintelui Republicii Moldova, pe un termen de 5 ani, cu posibilitatea numirii pentru un alt mandat.
(2) Selectarea directorului Centrului se face în baza unui concurs public, anunţat și organizat de Președintele Republicii Moldova, în conformitate cu regulamentul aprobat prin decret.

(4) În exercitarea atribuţiilor sale, directorul este asistat de un adjunct, numit în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea directorului Centrului. Mandatul directorului adjunct al Centrului încetează odată cu mandatul directorului Centrului, însă acesta continuă să-și exercite atribuțiile până la numirea unui nou director adjunct.
(5) Directorul Centrului şi adjunctul lui deţin funcţii de demnitate publică, obţinute prin numire.
(6) În cazul absenței directorului, atribuțiile acestuia sunt exercitate de directorul adjunct.

Articolul 11. Colegiul Centrului
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Centrului, în cadrul acestuia se constituie şi funcţionează un Colegiu.
(2) Colegiul Centrului este compus din 11 membri, în a cărui componenţă intră directorul, directorul adjunct, persoane cu funcţii de conducere din cadrul Centrului, un reprezentant desemnat de Președintele Republicii Moldova, un reprezentant desemnat de Parlament, un reprezentant desemnat de Guvern și 3 reprezentanți ai societății civile, selectați de către Centru. Componenţa Colegiului se aprobă prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova, la propunerea directorului Centrului. 

(Bogdan Tiberiu Iacob)

Preluat din inPolitics.ro