Un studiu de amploare realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge din Regatul Unit confirmă legătura dintre poluare și sănătatea creierului uman, potrivit EuroNews.com, scrie Hotnews.ro.

Studiul realizat de oamenii de știință de la prestigioasa universitate și, apoi, publicat în revista medicală de renume The Lancet Planetary Health, a analizat date din 51 de rapoarte care cuprind aproape 30 de milioane de persoane, majoritatea din țări cu venituri ridicate.

Acesta este cel mai mare studiu de pînă acum care confirmă că poluarea poate fi nocivă pentru creierul nostru și se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi, conform cărora aerul murdar pe care îl respirăm crește, în timp, riscul de demență.

Potrivit EuroNews.ro, aproximativ 57 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demență, afecțiune care apare atunci cînd conexiunile dintre celulele nervoase din creier sunt pierdute sau deteriorate. Deși oamenii de știință au identificat o serie de factori de risc, inclusiv poluarea aerului, pînă acum nu știau care sunt poluanții cei mai riscanți.

Aceștia au descoperit legături puternice între riscurile de demență și expunerea la particule fine provenite din surse precum emisiile auto, centralele electrice și praf, precum și la dioxidul de azot provenit din arderea combustibililor și funingine provenită, de exemplu, din gazele de eșapament ale mașinilor și din arderea lemnului.

Acești poluanți par să aibă legături mai puternice cu demența vasculară, care este cauzată de reducerea fluxului sanguin către creier, decît cu boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, dar aceste diferențe ar putea să nu fie semnificative.

„Poluarea aerului nu este doar o problemă de mediu, ci este o amenințare serioasă și în creștere la adresa sănătății creierului nostru”, a declarat Dr. Isolde Radford, manager principal de politici la Alzheimer’s Research UK.

Cercetătorii încă nu știu dacă poluarea aerului cauzează, de fapt, demența, dar ei cred că poluarea poate provoca inflamație și stres oxidativ în creier (care poate deteriora celulele și ADN-ul), ambele fiind legate de apariția și evoluția demenței.

„Organismul nu are o apărare eficientă împotriva cocktailurilor de particule ultrafine pe care le generăm în aer liber, în special din cauza traficului, și în interior, de exemplu, la încălzirea locuințelor noastre cu ajutorul sobelor”, a declarat Barbara Maher, profesor la Universitatea Lancaster din Marea Britanie, care nu a fost implicată în studiu.

Analiza experților de la Cambridge are unele limitări, fiind deosebit de dificil să se stabilească exact la ce poluanți este expusă o anumită persoană de-a lungul timpului, cum interacționează acești poluanți între ei și cum afectează acest lucru sănătatea umană.

Acest studiu, alături de multe altele, a estimat expunerea oamenilor la poluarea aerului pe baza adresei lor de domiciliu. De asemenea, nu este clar în ce moment al vieții această expunere contează cel mai mult, deși cercetătorii cred că ar putea fi o perioadă de ani sau chiar decenii.

„Acest articol răspunde la întrebarea dacă expunerea la poluarea aerului este asociată cu demența mai bine decît lucrările anterioare, dar avem încă nevoie de cercetări mai bune pentru a clarifica cum și de ce poluarea aerului ar putea fi nocivă pentru creier”, a declarat Dr. Tom Russ, un specialist în demență care cercetează psihiatria vîrstei a treia la Universitatea din Edinburgh.

Chiar și așa, oamenii de știință și grupurile de luptă împotriva demenței au cerut Guvernelor să adopte norme mai stricte privind calitatea aerului și să ia alte măsuri pentru a reduce expunerea oamenilor la poluarea aerului. ”Trebuie să se facă mult mai mult pentru a aborda această amenințare invizibilă”, a declarat Dr. Isolde Radford.