Spaţiul Shengen de liberă circulaţie este un exemplu al realizărilor Uniunii Europene, dar acest sistem trebuie reînnoit şi consolidat pentru a rămîne eficient, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne şi Migraţie, Magnus Brunner, informează EFE.

"Pentru a păstra pentru încă 40 de ani ceea ce s-a realizat în ultimii 40 de ani, Schengen va trebui să se reînnoiască constant", a afirmat comisarul european într-un interviu publicat Luni de agenţia de ştiri bulgară BTA, potrivit Agerpres.

Comisarul european a vizitat punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas dintre Bulgaria şi Grecia, primul punct care a eliminat controalele la frontierele terestre în urma aderării complete a Bulgariei şi a României la spaţiul Schengen, la 1 Ianuarie 2025. El a fost însoţit de ministrul de Interne bulgar, Daniel Mitov, şi de ministrul adjunct pentru Migraţie şi Azil din Grecia, Sevi Voloudaki, pentru a marca libera circulaţie fără controale la frontieră în spaţiul Schengen.

"Pentru a proteja Schengen, trebuie mai întîi să consolidăm frontierele externe prin sisteme IT moderne, prin consolidarea zonelor de frontieră cheie şi prin creşterea resurselor pentru Frontex (agenţia europeană pentru frontiere)", a declarat Brunner în interviul citat.

Potrivit lui Brunner, spaţiul Schengen are un impact direct asupra vieţii a peste 450 de milioane de europeni şi "promovează turismul, ieftineşte produsele şi creează oportunităţi de muncă şi studiu".

În timpul vizitei sale la punctul de trecere a frontierei, politicianul austriac a declarat că fluxul de călători a crescut semnificativ de la 1 Ianuarie.

Controalele aeriene şi maritime fuseseră deja ridicate în Aprilie 2024, aminteşte EFE.

Brunner a citat această creştere ca exemplu al modului în care Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, una de care, a spus el, putem fi "mîndri".
Deşi comisarul european nu a specificat cu cît a crescut traficul între Bulgaria şi Grecia, care făcea deja parte din Schengen, surse din Poliţia greacă au declarat, pentru BTA, că traficul a crescut cu 30% de la începutul anului.

Brunner le-a mulţumit lui Mitov şi lui Voloudaki pentru "munca lor excelentă" şi a amintit că frontierele externe ale Bulgariei şi Greciei sunt frontierele întregii UE, aşadar protejarea lor este, de asemenea, o responsabilitate comună.

"O obligaţie fundamentală a ambelor părţi este de a consolida cooperarea reciprocă", a subliniat el, menţionînd că ambele ţări se confruntă cu provocări semnificative legate de migraţie şi securitate.

În acest sens, şi în legătură cu Pactul UE privind migraţia şi azilul, comisarul european a adăugat că eforturile ar trebui să fie îndreptate către "punerea în ordine" a situaţiei din Europa şi îmbunătăţirea cooperării cu ţările terţe.

"Astăzi, sărbătorim cea de-a 40-a aniversare a spaţiului Schengen şi a aderării depline a Bulgariei la acest spaţiu (de la 1 Ianuarie 2025)", a declarat, la rîndul său, ministrul de Interne bulgar. "De atunci, am asistat la o creştere a fluxurilor turistice şi a schimburilor comerciale. Implementarea măsurilor Schengen înseamnă, de asemenea, că luăm măsuri împotriva celor implicaţi în traficul de persoane, asigurîndu-ne că nu pot continua această activitate ilegală. Aş dori să le mulţumesc colegilor noştri greci şi comisarului pentru sprijinul lor continuu pe tot parcursul procesului de pregătire a Bulgariei pentru aderarea deplină la Schengen", a adăugat Daniel Mitov.

De asemenea, Mitov şi-a exprimat recunoştinţa faţă de omologii săi români pentru buna cooperare şi a amintit că, începînd din noaptea de Luni spre Marţi, la miezul nopţii, controalele la frontieră la punctul de trecere dintre Bulgaria şi România urmau să fie ridicate.

La sfîrşitul anului trecut, guvernul bulgar anunţase suspendarea funcţionării punctelor de trecere a frontierei la graniţele cu România şi Grecia, în urma intrării depline a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de la 1 Ianuarie 2025, precum şi adoptarea unei decizii de introducere a controalelor temporare la graniţa cu România. Decizia fusese luată în baza unei declaraţii cvadripartite semnate în Noiembrie 2024 de Austria, România, Bulgaria şi de Preşedinţia Consiliului UE, deţinută în acel moment de Ungaria, care prevedea menţinerea unor controale la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru cel puţin şase luni. În noaptea de Luni spre Marţi, acest termen de şase luni a expirat.
"Acesta este încă un pas înainte către realizarea liberei circulaţii a persoanelor şi mărfurilor între România şi Bulgaria. Desigur, statutul de membru deplin aduce şi beneficii. Dincolo de libera circulaţie, aceasta deschide calea pentru o mai bună dezvoltare economică, o creştere a Produsului Intern Brut al Bulgariei, precum şi o creştere a turismului", a mai spus ministrul bulgar, citat de BTA.

În opinia lui Mitov, cea mai importantă realizare este îmbunătăţirea cooperării cu Grecia, România şi Turcia, precum şi sporirea securităţii frontierelor externe ale Uniunii Europene şi prevenirea trecerii ilegale a frontierelor de către migranţi. Mitov a declarat că se aşteaptă ca această cooperare să continue şi să se dezvolte pozitiv în viitor.
"În acest fel, vom putea îmbunătăţi prosperitatea noastră, a cetăţenilor ţărilor noastre şi a Uniunii Europene în ansamblu. De asemenea, sper să ne consolidăm securitatea strategică", a concluzionat Mitov.