Marea Britanie şi Germania vor semna un tratat de apărare reciprocă cu largă acoperire

Marea Britanie şi Germania se pregătesc să semneze un tratat amplu care include o clauză de asistenţă reciprocă în cazul unei ameninţări la adresa uneia dintre cele două ţări, scrie POLITICO, citînd cinci persoane care au informaţii despre acest proces.

Prim-ministrul Keir Starmer şi fostul cancelar german Olaf Scholz au pus bazele pactului într-o declaraţie comună Vara trecută, promiţînd o cooperare mai strînsă în domeniul păcii, securităţii şi creşterii economice. Textul tratatului este aproape de finalizare, au declarat doi oficiali de la Londra. Se preconizează că acesta va fi semnat pe 17 Iulie, înainte ca cele două Parlamente să intre în vacanța de Vară.

Printre capitolele-cheie se numără unul dedicat apărării, care se bazează pe Acordul „Trinity House” semnat anul trecut, care stipulează că orice ameninţare strategică la adresa uneia dintre ţări ar reprezenta o ameninţare şi la adresa celeilalte. Acest lucru ar oferi Germaniei o clauză de asistenţă reciprocă cu ambele puteri nucleare ale Europei, în conformitate cu dorinţa cancelarului german Friedrich Merz de a consolida capacitatea de descurajare a continentului separat de SUA.

Deşi tratatul va reafirma probabil angajamentul ambelor ţări faţă de NATO ca piatră de temelie a apărării lor colective, includerea clauzei subliniază presiunea exercitată asupra aliaţilor europeni de a colabora mai strîns în domeniul securităţii, în contextul eventualei retrageri a SUA din alianţa transatlantică de apărare. Documentul ar urma să conţină măsuri suplimentare în materie de combatere a imigraţiei ilegale, transporturi, cercetare şi inovare. De asemenea, acesta va include un angajament de promovare a schimburilor transfrontaliere – un domeniu extrem de spinos pentru Guvernul Starmer, care se confruntă cu presiuni pentru reducerea imigraţiei legale şi ilegale.

Tratatul dintre Starmer şi Merz este rezultatul a 18 runde de negocieri, dintre care trei au avut loc faţă în faţă la Berlin şi două la Londra.

Declarînd că acceptă anumite „flexibilități”, Comisia Europeană își menţine obiectivul unei reduceri cu 90% a gazelor cu efect de seră pînă în 2040

Comisia Europeană a propus menţinerea obiectivului său de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră pînă în 2040, comparativ cu nivelul din 1990, dar a introdus unele „flexibilităţi” în faţa reticenţelor unor ţări, relatează AFP şi Reuters, potrivit News.Ro.

Executivul european susţine în continuare o reducere cu 90% a emisiilor pînă în 2040 faţă de nivelurile din 1990, dar, începînd din 2036, Bruxellesul oferă flexibilitate statelor membre prin includerea în calcul a achiziţionării de credite de carbon internaţionale în afara UE, pînă la un maxim de 3% din total. Propunerea prevede că UE poate cumpăra credite de carbon de la ţările în curs de dezvoltare şi poate lua în calcul aceste credite pentru a îndeplini 3 puncte procentuale din obiectivul pentru 2040. Aceasta este o nouă abordare, pentru că obiectivele climatice actuale ale UE se bazează exclusiv pe reducerea emisiilor interne. Propunerea trebuie negociată şi aprobată de Parlamentul European şi de o majoritate consolidată a ţărilor UE.

Șeful NATO consideră că Ucraina are nevoie urgentă de ajutor militar după suspendarea livrărilor de arme din partea SUA

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a insistat, Miercuri, că Ucraina are nevoie urgentă să primească "tot sprijinul posibil" pentru a putea face faţă agresiunii ruse, după ce Pentagonul a anunţat o pauză în livrarea unor tipuri de arme către Kiev, invocînd îngrijorări legate de stocurile americane reduse de armament, relatează EFE, potrivit Agerpres. "Pe termen scurt, Ucraina are nevoie de tot sprijinul pe care îl poate primi, în special în ceea ce priveşte muniţia şi sistemele de apărare antiaeriană", a subliniat Rutte, într-un interviu acordat Fox News.

Întrebat dacă Washingtonul i-a comunicat decizia sa înainte de a o face publică, Rutte a răspuns că "rapoartele erau noi" pentru el. "Înţelegem că SUA trebuie să aibă grijă de rezervele lor şi, în acelaşi timp, trebuie să permitem o anumită flexibilitate în această privinţă", a declarat Rutte, subliniind importanţa ajutorului SUA.

Înalţi funcţionari de la Casa Albă au confirmat, Miercuri, pentru CNN, că secretarul apărării, Pete Hegseth, a autorizat o pauză în livrările către Ucraina pentru a "prioritiza interesele SUA". Livrările suspendate cuprind interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, proiectile de artilerie ghidate de înaltă precizie şi rachete pe care forţele aeriene ucrainene le lansează din avioane F-16 fabricate în SUA. Potrivit unor media occidentale, este vorba în primul rînd de suspendarea livrărilor de rachete pentru sistemele Patriot, Hellfire şi Stinger. Conform Politico, iniţiatorul suspendării a fost un oficial al Pentagonului şi un critic al ajutorului acordat Ucrainei, Elbridge Colby. Această decizie a fost luată fără să fi existat o coordonare prealabilă cu partea ucraineană.

Secretarul general al NATO a subliniat, în interviul acordat Fox News, că aliaţii europeni şi-au "intensificat eforturile" pentru a contribui la apărarea Ucrainei, pentru care s-au angajat să acorde asistenţă militară în valoare de aproximativ 35 de miliarde de euro. Cu toate acestea, Rutte a subliniat că europenii nu se pot descurca "fără sprijinul practic" al Washingtonului, căruia, potrivit lui, "nu-i convine ca Ucraina să piardă acest război şi să apară brusc o Rusie uriaşă chiar la graniţa europeană". "O Europă în siguranţă înseamnă şi SUA mai sigure. Aşadar, toate acestea sunt complet interconectate", a avertizat secretarul general al NATO.

Stocurile existente îi vor permite Ucrainei să se apere împotriva atacurilor cu rachete ruseşti pînă aproximativ la sfîrşitul Verii, potrivit Bild, care citează surse de la Kiev.

Ucraina suspendă cetățenia unui lider bisericesc supus Patriarhiei Moscovei

Mitropolitului Onuri de Kiev, primatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei, i-a fost suspendată cetățenia ucraineană printr-un decret prezidențial, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). SBU a declarat că a stabilit că Onuri, cunoscut și sub numele său secular Orest Berezovskyi, a primit în mod voluntar cetățenia rusă în 2002 și nu a informat autoritățile ucrainene despre acest fapt. Noua lege ucraineană privind cetățenia multiplă include deținerea unui pașaport rusesc ca motiv pentru retragerea cetățeniei ucrainene.

Agenția de securitate a mai declarat că Onuri a menținut legături cu Biserica Ortodoxă Rusă (ROC) și s-a opus activ eforturilor Ucrainei de a-și asigura independența ecleziastică față de Moscova și de liderul acesteia, Patriarhul Kirill. Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP) s-a confruntat cu o atenție sporită și critici publice în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei din 2022, mulți oficiali acuzînd-o că își menține loialitatea față de Moscova și subminează suveranitatea Ucrainei.

Polițiștii turci au confiscat 825 kg de heroină şi au arestat 30 de traficanţi

Poliţia turcă a confiscat 825 de kilograme de heroină şi a arestat 30 de persoane, în principal în Sudul Turciei, a anunţat, Miercuri, ministrul turc de Interne, Ali Yerlikaya, informează AFP, scrie News.Ro. ”Am confiscat 825 kg de heroină şi am arestat 30 de traficanţi, în cadrul unor operaţiuni desfăşurate în principal în Adana (Sud), dar şi în Hakkari, Diyarbakir (Sud-Est), Van (Est), Mersin, Hatay (Sud) şi Istanbul”, a precizat ministrul. ”Poliția a confiscat, de asemenea, arme fără permis şi o cantitate mare de echipamente digitale”, a adăugat el.

Situată la graniţa dintre Asia şi Europa, Turcia se află pe mai multe rute importante de contrabandă şi constituie principalul punct de intrare a heroinei pe piaţa europeană. ”Heroina rămîne cel mai consumat opioid ilicit în Uniunea Europeană, iar traficanţii recurg din ce în ce mai mult la rutele maritime, în special la traficul internaţional de containere şi feriboturi din Turcia”, potrivit analizei Europol din 2024 privind piaţa europeană a drogurilor. Conform analizei, reţelele criminale turce continuă să domine traficul de heroină către piaţa europeană.

Considerat anterior mort, consilierul principal al lui Khamenei a participat la o înmormîntare 

Ali Shamkhani, consilier principal al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, despre care se spunea anterior că a fost ucis într-un atac aerian israelian luna trecută, a apărut public, în weekendul trecut, la o înmormîntare la Teheran, relatează The New York Times, potrivit Stiripesurse.ro, contrazicînd afirmațiile anterioare ale presei de stat iraniene și ale altor publicații conform cărora ar fi murit din cauza rănilor suferite.

Potrivit The Times, Shamkhani, o figură politică și militară de lungă durată, a fost văzut mergînd cu un baston, vizibil slăbit și cocoșat, la o procesiune în onoarea înalților oficiali militari iranieni uciși în recentul conflict israeliano-iranian. A fost prima sa apariție publică de cînd Israelul a vizat apartamentul său penthouse din Nordul Teheranului pe 13 Iunie, într-un atac care a început o campanie militară de 12 zile menită să paralizeze infrastructura nucleară și militară a Iranului.

Într-un interviu difuzat Sîmbătă la televiziunea de stat iraniană, Shamkhani a povestit că a fost îngropat sub dărîmături timp de trei ore după atac, suferind răni interne grave și oase rupte. El nu a dezvăluit de ce a fost vizat, dar a susținut că a jucat un rol în „a face Israelul să se simtă mizerabil”. Rapoartele inițiale îl plasaseră printre cei aproximativ 20 de oficiali iranieni de rang înalt uciși, inclusiv comandanți de rang înalt ai IRGC și ai Forțelor Armate.

Acuzîndu-l de trădare, Hamas i-a ordonat liderului unui clan din Gaza să se predea

Ministerul de Interne din Gaza, condus de Hamas, a ordonat Miercuri liderului unui clan beduin puternic înarmat, care sfidează controlul grupării asupra enclavei palestiniene, să se predea şi să fie judecat, acuzîndu-l de trădare, relatează Reuters, potrivit News.Ro. Un comunicat al Ministerului a precizat că decizia a fost luată de aşa-numitul „Tribunal Revoluţionar”. Yasser Abu Shabab, care nu recunoaşte autoritatea Hamas şi acuză militanţii că lezează interesele Gazei, are la dispoziţie 10 zile pentru a se preda, se arată în comunicat. Tribunalul a îndemnat palestinienii să informeze oficialii de securitate ai Hamas despre locul unde se află Abu Shabab, care pînă în prezent a rămas în afara razei lor de acţiune în zona Rafah din Sudul Gazei, controlată de trupele israeliene. Grupul său nu a răspuns imediat la ordinul de predare.

Hamas, care îl acuză pe Abu Shabab de jefuirea camioanelor cu ajutoare ale ONU şi susţine că acesta este sprijinit de Israel, a trimis cîţiva dintre cei mai buni luptători ai săi pentru a-l ucide, au declarat luna trecută pentru Reuters două surse din Hamas şi alte două surse familiarizate cu situaţia. Grupul lui Abu Shabab a declarat, pentru Reuters, că este o forţă populară care protejează ajutorul umanitar de jafuri, escortînd camioanele cu ajutoare, şi a negat că ar primi sprijin din partea Israelului sau că ar avea contacte cu Armata israeliană. Acesta a acuzat Hamas de violenţă şi de reprimarea disidenței.

Israelul a recunoscut că a sprijinit unele clanuri din Gaza împotriva Hamas, dar nu a precizat care anume.

Guvernul Meloni a adoptat o lege care prevede pedepse mai mari

Guvernul italian, condus de Giorgia Meloni, a adoptat o lege care prevede pedepse mai mari și include mai multe infracțiuni. Aceasta ar putea crește numărul celor arestați, deși închisorile sunt deja suprapopulate și în criză, notează Mediafax. Italia se confruntă cu o criză în sistemul penitenciar. Închisorile sunt aglomerate, iar în 2025 s-au înregistrat deja 33 de sinucideri din cauza supraaglomerării și lipsei de îngrijire psihiatrică adecvată, informează Politico.

Cu toate acestea, Guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un nou decret de securitate, care înăsprește pedepsele și adaugă 14 noi infracțiuni. Noua lege limitează și posibilitatea ca infractorii să evite închisoarea, chiar și în cazuri minore. Sunt vizate inclusiv protestele de stradă sau ocuparea ilegală a spațiilor. Meloni susține că măsurile sporesc siguranța publică. În schimb, criticii spun că legea va aglomera și mai tare penitenciarele și nu va reduce infracționalitatea.

Belarus anunţă reluarea dialogului parlamentar cu SUA

Belarus și Statele Unite au restabilit dialogul parlamentar, au declarat Miercuri autoritățile belaruse, un anunț care survine la cîteva zile după vizita la Minsk a emisarului american pentru Ucraina, Keith Kellogg, informează EFE, potrivit Agerpres. ”Este foarte important să reluăm discuțiile, comunicarea și dialogul, iar reprezentanții americani să fie interesați să studieze situația reală din Belarus”, a spus Serghei Rachkov, șeful Comisiei pentru afaceri internaționale din Camera inferioară a Parlamentului belarus.

Rachkov, citat de agenția BELTA, a făcut această declarație după o întîlnire, la Minsk, cu reprezentanți ai Partidului Republican și ai Partidului Democrat din SUA. ”Partea belarusă a subliniat că întotdeauna am fost în favoarea unor relații bune și cordiale cu Statele Unite, bazate pe respect reciproc și egalitate”, a adăugat parlamentarul belarus. Rachkov a asigurat că colegii săi americani au primit cu mare interes informațiile ce le-au fost fost transmise în Belarus.

Sosirea delegației americane la Minsk are loc la aproximativ zece zile după vizita pe care a efectuat-o în această țară emisarul american pentru Ucraina, Keith Kellogg.
După această vizită, președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, l-a eliberat pe unul dintre liderii opoziției, Serghei Tihanovski, precum și pe alți 13 prizonieri politici.
La mijlocul anului 2024, Lukașenko a început să elibereze treptat anumiți prizonieri politici, începînd cu cei mai bolnavi, cei mai în vîrstă și cei cu copii mici.