Românul Gogea Mitu este un personaj legendar care deține recordul mondial pentru cel mai înalt boxer din istorie şi cel mai înalt sportiv român din istorie. Măsurătorile arătau că el avea 2,42 metri în înălţime și cîntărea 183 de kilograme.

Gogea era afectat de o anomalie denumită gigantism, rezultată dintr-o funcţionare exagerată, datînd din copilărie, a lobului anterior al hipofizei, fără ca această afecţiune să-şi pună amprenta asupra stării sale de sănătate fizică sau psihică.

Deşi şi-a dus existenţa într-o perioadă apropiată de zilele noastre, povestea sa e un amestec de realitate şi mit, de fapte atestate documentar, fie în arhive, fie în publicaţiile vremii, însoţite de detalii cu conotaţie fantastică şi amănunte inventate, create de imaginaţia bogată a unor oameni care şi-au propus să „înflorească” o biografie şi aşa remarcabilă.

Înălțimea sa l-a făcut celebru în întreaga Europă interbelică, motiv pentru care a fost supranumit „Goliat din România”.

Gogea Mitu (el se prezenta Gogu – sau Gogea – Ștefănescu, dar numele său real ar fi Dumitru Goagă), s-a născut pe 14 Iulie 1914, la Mîrşani, în judeţul Dolj, la aproximativ 50 kilometri de Craiova.

Suferea deja de gigantism și era căutat fie de doctori care doreau să-l studieze, fie de oameni care doreau să profite de pe urma staturii sale impresionante.

Adolescentul Mitu a ajuns apoi să lucreze cu diferite companii de circ care l-au adus în atenţia faimosului Circ Globus din Monaco, care i-a oferit un contract avantajos din punct de vedere financiar, însă rolul său în spectacole nu se schimbă, fiind pe mai departe omul cu fizic aiuritor şi piesa de rezistenţă a spectacolelor circului monegasc.

La una din reprezentaţiile susţinute la Bucureşti, în Septembrie 1934, este remarcat de Umberto Lancia, un fost pugilist italian născut și crescut în București, care îl învață să boxeze și devine managerul lui. Gogea Mitu a realizat că ar putea cîștiga mai mulți bani din box, un sport la modă în perioada dintre cele două războaie mondiale.

Fiindcă nu ştia să scrie, Gogea Mitu a semnat contractul prin punerea degetului, prin acest document cedîndu-i lui Lancia 50% din viitoarele burse, pe o perioadă de cinci ani.

Primul meci oficial de box al său a avut loc în 7 Iunie 1935, cînd Gogea l-a înfruntat pe Severio Grizzo, un boxer italian care, cu doar două săptămîni în urmă, fusese făcut KO de Motzi Spakow, campion profesionist al României la categoria grea. Celebra Arenă Venus din Bucureşti a fost înţesată de spectatori, însă aceştia nu au asistat la spectacol decît cîteva secunde, după ce şase pumni stîngaci și trei eschive largi au fost de ajuns pentru Mitu să fie declarat învingător. Pariurile sportive erau şi la acea vreme un domeniu înfloritor, iar prezenţa lui Gogea şi miza pe el reprezentau o sursă de cîştiguri financiare certe.

La 27 Octombrie 1935, Gogea Mitu l-a înfruntat pe Dumitru Pavelescu, fost campion al României la amatori, la categoria grea, fără rezultate notabile la profesioniști, ajuns un golan brutal de 38 de ani, cunoscut mai mult pentru implicarea, contra-cost, în ciomăgelile electorale ale vremii. Şi în acest meci, oponentul lui Gogea nu a rezistat decît cîteva secunde din prima rundă, fiind trimis la podea şi de aici „în lumea viselor”.

În scurta carieră de boxer, Gogea Mitu a înregistrat 8 victorii, toate prin KO și doar 2 înfrîngeri.

Gogea Mitu a murit în 22 Iunie 1936, la București, de pneumonie, agravată de efectele unei tuberculoze din copilărie, la doar 21 de ani, însă rudele sale au contestat vehement această variantă oficială, susținînd că, de fapt, Gogea Mitu ar fi fost otrăvit de persoane invidioase pe succesul său, prin patru injecții letale efectuate în burtă, pe patul său de suferinţă din Spitalul Filantropia. Rămînea regretul că Gogea Mitu dispărea în floarea vîrstei şi nu a avut oportunitatea de a concura pentru un titlu continental sau mondial.

Corpul său neînsufleţit a fost înmormîntat în satul natal, la Mîrșani.