Elev, familie și profesori – cine-i de vină?

Autor: Mihai CONȚIU

În finalul unui articol scris săptămîna trecută, mă întrebam: ”Spre ce fel de sistem de învățămînt liceal va păși, și în acest an, generația de mîine?” Acum, mă întreb: În general vorbind, care este nivelul real, calitatea didactică din școlile secundare și din gimnazii?

În Republica Moldova, mi-a fost dat să cunosc, permanent, tineri excepționali absolvenți ai tuturor treptelor de învățămînt, începînd cu cel secundar și terminînd cu absolvirea unor universități. Generic vorbind, performanțele notabile ale unor astfel de tineri, destul de puțini, nu sunt datorate școlii, ci lor, ambițiilor și dotărilor lor intelectuale, precum și familiilor acestora. Ca o regulă nescrisă, acești tineri dotați nu au acces la posturi, funcții pe măsura pregătirii pe care o au deoarece ”nu seamănă cu toți ceilalți”, iar unii dintre ei caută calea exilului. Cînd spun ”nu seamănă cu toți ceilalți”, mă refer la realitatea că tinerii despre care vorbim, dincolo de pregătirea lor școlară, au și principii, nu admit să se subordoneze mediocrității și nu-s capabili de compromisuri dezonorante.

Republica Moldova nu duce lipsă de copii superdotați și excepțional de talentați, iar asta o observăm din triumfurile la diferite olimpiade internaționale, performanțe artistice, sportive etc. Republica Moldova, însă, nu are un sistem de învățămînt bine structurat, gîndit în perspectivă la nivel național, un sistem în care, dată fiind avaria în care se află, să existe inclusiv un contract încheiat între părinți și învățător, diriginte ori director de școală, în care fiecare să-și asume o serie de obligativități. Nu intru în amănunte întrucît am convingerea că, în stadiul actual, nimeni nu ar fi interesat de ele.

Educația unui copil începe de acasă, în corelație cu grădinița, iar mai apoi părinții își încredințează odrasla învățătorului, școlii, în general, pentru multiplicarea educațională și dezvoltarea vocațională a lui. Părinții moldoveni, în majoritatea lor covîrșitoare, cu unele excepții urbane, nu au alte opțiuni educațional-școlare pentru copiii lor în afara celor ”de lîngă casă”. Ce găsim în majoritatea ”școlilor de lîngă casă”? Lipsă de cadre didactice din pricini salariale mizerabile și de condiții de predare în pas cu vremurile; profesori pensionari dedicați profesiei și bine intenționați, dar depășiți de timp, de noile și necesarele sisteme de predare moderne; profesori ”improvizați”, cu pregătire și vocație didactică îndoielnice și tot așa.

Viitorul profesor, medic, artist, savant, politician, hoț, criminal, drogat ori alcoolic se prefigurează încă din trecerea prin treptele de învățămînt primar, gimnazial, continuînd cu liceul, toate ”cam pe sărite” pentru majoritatea și într-o ”complicitate” tacită și distructivă dintre școală și elevii mediocri. După fiecare etapă de absolvire a unui ciclu școlar – primar, gimnazial și liceal –, dar și după rezultatele obținute la examene de către elevii aspiranți la următorul ciclul de învățămînt, constatăm că există un număr îngrijorător de elevi incapabili să obțină o notă de trecere. Din pricina necunoașterii, acești elevi total nepregătiți sunt sancționați cu note mici, care nu le asigură absolvirea gimnaziului ori intrarea la liceu sau obținerea Bacalaureatului.

În fața unei astfel de realități, nu am auzit niciodată că profesorii și școlile prin care au trecut acești elevi au fost sancționați/sancționate, iar asta din vina lor clară că n-au putut să le insufle elevilor lor suficiente cunoștințe de trecere. În absolut orice Țară civilizată care se respectă și știe bine că învățămîntul este o prioritate națională, exmatriculările, repetențiile și eșecurile la absolvire sunt excepții neînsemnate, aproape inexistente.

În contextul celor expuse mai sus, vă ofer rezultatele preliminare ale examenelor naționale de absolvire a gimnaziului, după desfășurarea sesiunii suplimentare, care au fost afișate în ziua de 21 Iulie 2025. La această sesiune, repet, suplimentară, au fost înscriși 7.815 elevi care nu au promovat examenul în sesiunea inițială sau, din motive întemeiate, nu au participat la sesiunea de bază. În urma desfășurării sesiunii suplimentare a examenelor naționale de absolvire a gimnaziului, din cei 7.815 elevi care au fost înscriși în sesiunea suplimentară, 2.328 de elevi au promovat examenul, ceea ce constituie 29,78%. Pentru a vă face o imagine mai clară, detaliată, este de reținut faptul că pentru disciplina matematică s-au înscris 6.767 de elevi, dintre care au promovat doar 1.925 de elevi. La disciplina Istoria Românilor și Universală, dintre cei 1.579 înscriși, doar 780 au promovat examenul. La Limba și Literatura Română, au trecut testul 525 din 1.115 elevi. La proba de examen la Limba și Literatura Rusă, au luat examenul 117 din 216 elevi înscriși. Din 997 de elevi înscriși la examenul Limba și Literatura Română alolingvi, 259 au promovat proba.

Din cîte s-au comunicat, aflăm că rezultatele finale ale sesiunii suplimentare vor fi anunțate pe data de 28 Iulie, după examinarea unor contestații, dar acest aspect nu mi se pare extrem de semnificativ. Ce mă miră cel mai mult e faptul că, așa cum se spune în popor, se încearcă îngrășarea porcului în Ajun, iar asta prin organizarea unei a treia sesiune de examene, în perioada 12-15 August. Cu aceeași elevi, iar rezultatele finale le vom afla pe data de pe 20 August. Ne așteptăm să promoveze un număr relativ masiv dintre aceștia, iar asta pentru că liceele de toate felurile ”sunt moarte de foame” după candidați, la fel cum sunt și facultățile după absolvenți de licee!

Din toate cele arătate mai sus, dar și din comportamentul stradal al multor tineri, mulți vor subînțelege care vor fi politicienii și votanții de mîine, care va fi viitorul educațional și intelectual, rata infracționalității și a criminalității, dimensiunea emigrației și multe altele. Politic, e corect și convenabil pentru unii, nu credeți?