Serial anticorupţie (16)

Autor: Mihai VOINEA

- Care sînt criteriile după care un dosar devine prioritar?

- În primul rînd, avem în vedere dosarele vechi, apoi dosarele în care avem prejudicii foarte mari, dosarele în care există riscul prescrierii unor fapte, dar şi calitatea persoanei suspectate de comiterea unor fapte penale. Este foarte dificil să spui că un preşedinte de consiliu judeţean, un primar sau un ministru care se foloseşte de funcţie pentru a comite fapte infracţionale nu-i o prioritate. Nu poţi să laşi o persoană într-o astfel de funcţie avînd suficiente indicii că el se foloseşte de funcţie pentru a comite fapte penale.

- În spaţiul public se discută de ce anumite persoane, ca de pildă Elena Udrea, au fost luate abia după ce nu mai erau la putere sau nu mai aveau un protector puternic. De ce se întîmplă aşa?

- Sînt dosare în care, spre exemplu, nu poţi urgenta modul în care se administrează probele. Sau avem situaţii în care anumite persoane denunţă fapte petrecute cu cîţiva ani în urmă. Acestea sînt nişte cauze obiective, dar există şi anumite răspunsuri subiective. Şi Adrian Năstase a fost investigat după ce şi-a pierdut funcţia. Oare de ce? Poate că oamenii au avut mai mult curaj atunci, poate că sînt ţesute în spaţiul public anumite poveşti că X sau Y este protejat şi nu se atinge nimeni de el. Şi sînt foarte multe situaţii în care noi primim denunţuri după ce o anumită persoană îşi pierde calitatea. Pentru că nu mai e în putere, nu mai poate să intimideze şi atunci am curaj să fac un denunţ. Am avut anul trecut situaţii în care s-au prezentat persoane şi au denunţat fapte de abuz în serviciu comise în 2010. Sîntem obligaţi să le verificăm. Avem foarte multe dosare înregistrate în 2014 sau 2015 care vizează fapte din 2008, pentru că aşa a venit denunţul, dar dosarul efectiv s-a înregistrat în 2014.

- Pentru dosarele pe care le-aţi găsit nelucrate, cine credeţi că ar trebui să dea explicaţii?

- Nu, eu nu acuz pe nimeni. Eu nu acuz procurorii, pentru că este foarte greu. Şi acum avem procurori care au 120 de dosare în lucru. Foarte multe dintre dosarele soluţionate în 2013-2014 le-am găsit în DNA. Sesizările erau venite de la SRI în anii anteriori şi nu s-a lucrat în ele, eu sînt convinsă că din cauze obiective. Şi acum este foarte greu să-ţi prioritizezi activitatea şi o să mai fie dosare vechi. Avem 7.000 de dosare în care lucrează 86 de procurori.

- Aţi cerut Guvernului o suplimentare a numărului de procurori la bilanţ. Ce răspunsuri aveţi?

- Da, n-am primit nici pînă în ziua de astăzi. Cei care ne critică că avem dosare vechi ar putea să facă o majorare a schemei de personal, să primim 50 de procurori şi să mai redistribuim din dosare. Vă dau un exemplu, procurorul care are dosarul Microsoft-EADS mai are 100 de dosare în fişet. Şi noi nu avem în DNA dosare din acelea simpluţe care pot fi finalizate în două zile. Efectiv resursele noastre umane sînt insuficiente pentru a putea rezolva aceste dosare. Anul trecut a fost cel mai mare număr de dosare soluţionate vreodată de procurorii DNA, 4.500. Cu toate acestea, începutul de an ne-a prins cu 4.000 de dosare pe stoc. Deci noi, dacă un an de zile n-am înregistra dosare, am putea să terminăm stocul. Dar nu se poate, pentru că la noi în fiecare zi vin plîngeri, vin denunţuri. Avem cu 500 de dosare mai mult decît anul trecut.

- Se poate ajunge într-un blocaj?

- Bineînţeles că se ajunge într-un blocaj şi acest lucru l-am spus la prezentarea raportului de activitate. A fost prezent ministrul Justiţiei, a fost prezent premierul, preşedintele. Mie îmi place că sîntem criticaţi că avem dosare vechi, dar dacă într-adevăr susţii lupta anticorupţie, oferă resurse. E uşor să vii să spui că DNA face acum dosar din 2012, dar cu ce ai ajutat DNA-ul, ce i-ai oferit?

- A crescut numărul de denunţuri?

- Cu 75 % a crescut numărul persoanelor care vin la DNA şi fac denunţuri în 2014 faţă de 2013. De aceea nu mai avem nevoie de sesizări din partea serviciilor de informaţii, deşi ele sînt foarte bune uneori. Dar şi multe dintre sesizările primite de la cetăţeni sînt foarte bune, am avut persoane care ne-au adus şi probe, ne-au adus înregistrări.

- A fost valul de arestări preventive un stimul pentru denunţători?

- Atunci cînd vezi că legea este egală pentru toată lumea, cînd vezi că procurorii DNA au curaj şi se leagă de toată lumea, sigur că ai încredere. Te prezinţi la o instituţie cînd ai încredere în ea.

„Nu cred că s-au inventat cătuşele în 2015”

- Se vorbeşte de o schimbare de stil a DNA: mai multe arestări preventive, mai multe cătuşe la televizor.

- Eu îmi amintesc că şi în 2007, 2008, 2010 ieşeau oamenii din DNA tot cu cătuşe, nu s-au inventat cătuşele în 2015. Văd persoane încătuşate şi la Înalta Curte, şi la Poliţie, fără ca asta să fie o problemă. Ei, dacă e încătuşat la DNA e o problemă. Ştiu că există o lege care interzice să arăţi cătuşele la televizor, deci nu-i problema DNA că televiziunile nu blurează cătuşele. Încătuşarea este o măsură poliţienească, procurorul dă ordonanţa de reţinere unui poliţist care aplică regulile emise de Ministerul de Interne şi de Poliţai Română. E o problemă? Şeful Poliţiei şi ministrul de Interne să modifice, nu-i problema Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

- Observaţia vizează o creştere a numărului de arestări...

- Şi dosarele sînt mai multe. Acum ce să facem? Să nu mai facem arestări că deranjăm? Eu cred că este o problemă superficială. Trebuie să ne punem problema de ce se comit aceste fapte, nu de ce îi prinde DNA şi îi arestează. În cursul anului trecut, din cele aproape 7.000 de persoane arestate preventiv în România, doar 2,5% erau arestate în dosare DNA. Nu poţi să spui că este un procent mare şi DNA ar trebui să se oprească din a propune această măsură. În 2014, au fost formulate 274 de cereri de arestare preventivă. Procentul de admisibilitate este de peste 90%. Ceea ce ne arată că procurorii DNA fac astfel de propuneri foarte temeinic.

- Luaţi spectacolul mediatic drept o etapă necesară pentru a da un mesaj în societate?

- Avem cumva vreun post de televiziune sau vreun ziar, noi, DNA? Nu-mi amintesc. Deci, cred că spectacolul îl fac alţii. Îmi place expresia cu telejustiţia. Păi, nu noi facem telejustiţia. Telejustiţia ar începe în momentul în care un procuror DNA s-ar duce la televizor şi ar spune: „Nu e adevărat, avem probe, am făcut confruntare”. Atunci pot să spun că DNA face telejustiţie. Noi nu comentăm dosarele pentru că nu avem voie şi oamenii profită de acest lucru. Ne atacă, pentru că ştiu că nu avem voie să ieşim. Codul ne obligă să dăm, încă din cursul urmăririi penale, copie după dosar persoanelor pe care le cercetăm sau apărătorilor acestora. Sînt dosare în care am furnizat celor cercetaţi şi apărătorilor lor chiar şi 20 de copii. Sînt 20 de copii ale dosarului care circulă în spaţiul public. E foarte greu să-i reproşezi unei instituţii că nu-şi ţine sub control documentele cîtă vreme e obligată să facă publice aceste documente. De multe ori se caută senzaţionalul, spectacolul din dosarele noastre, dar acest lucru nu-l căutăm noi. Îl caută, poate, jurnaliştii.

- Cît de mult contează pentru DNA susţinerea ambasadelor occidentale?

- A contat şi contează foarte mult. Şi susţinerea ambasadelor străine, şi susţinerea Comisiei Europene. Pentru că nu te simţi singur în această luptă. Vă spun sincer, de foarte multe ori simţim că ne luptăm cu morile de vînt. La fiecare două săptămîni apare cîte un proiect nou de lege, apare cîte un amendament care, dacă ar fi adoptat, ne-ar încurca în activitate. Cred că semnalul nu este foarte bun. Şi nu mi se pare firesc să opreşti un astfel de amendament doar cînd există presiune publică. Ar trebui să existe o cenzură în interiorul partidelor care fac astfel de amendamente. Adică nu este corect să scoţi infracţiunile de corupţie din categoria infracţiunilor pentru care nu poţi să propui arestarea preventivă. Ce semnal dai ca politician? Poţi să furi cît vrei, poţi să dai mită cît vrei că nu vei ajunge la puşcărie.

- Se vorbeşte despre o nouă Românie transformată de DNA. La adăpostul acestei credibilităţi, avertizează Daniel Morar, există însă şi riscul unor greşeli ori abuzuri...

- La cît sîntem de verificaţi nu există niciun risc de abuz. Avem un dublu control, din partea CSM şi din partea instanţelor de judecată. Eu nu cred niciodată că facem prea mult, cred că facem ceea ce trebuie să facem. Îmi place cînd sîntem criticaţi, nu-mi place să se spună: „Lasă, sînt băieţi buni”. Cînd cineva spune acest lucru despre tine ai o mare problemă, cel puţin în sistemul judiciar. Cu cît nivelul criticilor creşte din partea unor anumite persoane cu atît sînt mai convinsă că sîntem pe drumul cel bun. Ce este important pentru mine şi colegii mei este că cetăţenii cred în noi. Merg la o sală de sport, unde un director de companie mi-a spus: „Ştiţi, înainte la fiecare contract pe care îl încheiam eram obligaţi să dăm anumite cadouri. De la un anumit timp, de cîte ori încerc să fac cadouri, mi se zice «Nu, nu, nu, nici nu vreau să aud, ne arestează DNA-ul»”. Asta îmi arată că totuşi facem lucruri bune. Şi nu mă intimidează declaraţii de genul să ne ferim de riscul unor abuzuri sau DNA arestează prea mult sau n-ar mai trebui să aresteze. Cînd cetăţenii vor fi nemulţumiţi şi încrederea în DNA va scădea atunci o să-mi fac probleme.

- Simţiţi că activitatea DNA poate duce la o schimbare a societăţii?

- Nu mai avem acea mentalitate că trebuie să dai bani ca să se rezolve ceva. Şi dacă mă raportez la ultimii doi ani de DNA pot să spun că sînt doi ani istorici şi vor rămîne în istorie şi în conştiinţa cetăţenilor. Şi asta nu e meritul lui Kovesi, nu e meritul lui Morar, e meritul tuturor celor care lucrează în DNA.

- Credeţi că va exista şi o schimbare de mentalitate în rîndul politicienilor?

- Eu sper, dar viaţa ne dovedeşte contrariul. Ar trebui să existe în fiecare partid o linie de politică penală pe care o susţine sau nu partidul respectiv. Ar fi foarte important să existe o cenzură internă la nivelul fiecărui partid politic. Constat că dacă anchetele DNA n-ar fi ajuns în anumite zone, n-ar fi exista preocupare să modifice Codul Penal. Pînă anumiţi politicieni nu au fost cercetaţi sau condamnaţi, n-a preocupat pe nimeni din clasa politică problema condiţiilor din închisori de exemplu. Poate este o coincidenţă.

- Dumneavoastră beneficiaţi de protecţie specială?

- Da, beneficiez de protecţie. Dar nu mi-e teamă. Pot să vă spun că n-am avut nici un incident pe stradă, de obicei atunci cînd merg în locuri publice lumea mă recunoaşte şi aud doar felicitări şi încurajări. Nu mi s-a întîmplat să mă întîlnesc cu cineva şi să-mi spună: „doamna Kovesi, mai terminaţi cu arestările că nu se fură chiar aşa de mult”. Noi ne simţim încurajaţi că oamenii sînt alături de noi. (finalul interviului)