Tot mai departe de principiile UE

Autor: Mihai CONŢIU

În loc de moto, fragmente din „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale:

Brînzovenescu: Nu pricepi, neică Zahario, vorba noastră? Adică "noi", partidul nostru, pentru cine votăm noi, pentru cine lucram noi? Noi încă nu ştim... Farfuridi: Ba eu merg şi mai departe şi zic, cum ziceam lui amicul meu Brînzovenescu: mă tem de trădare... Da, aşa, dacă e trădare, adică dacă o cer interesele partidului, fie.

Brînzovenescu: Dar cel puţin s-o ştim şi noi!

Trahanache: Ce sînteţi d-voastră, mă rog? Vagabonţi de pe uliţă? Nu... Zavragii? Nu... Căuzaşi? Nu... D-voastră, adică noi, sîntem cetăţeni, domnule, sîntem onorabili... Mai ales noi trei sîntem stîlpii puterii: proprietari, membrii Comitetului permanent, ai Comitetului electoral, ai Comitetului şcolar, ai Comitetului pentru statua lui Traian, ai Comiţiului agricol şi eţetera. Noi votăm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul întreg... pentru că de la partidul întreg atîrnă binele ţării şi de la binele ţării atîrnă binele nostru...

Farfuridi: Aşa e, dar...

Trahanache: Dar ce? Numele candidatului poate să fie al meu, al d-tale, ori al d-sale, după cum cer enteresurile partidului.

Compromiterea definitivă a curentelor politice de Dreapta şi Centru-Dreapta

Dacă este să fim obiectivi, cinstiţi cu noi înşine, trebuie să recunoaştem că în scurta istorie a Republicii Moldova nu a existat pînă acum absolut nici un partid autentic de Dreapta sau Centru-Dreapta. Am asistat doar la simulacre de partide axate pe astfel de orientări, care doar în discursurile politice sterile şi le asumau, numai că, în realitate, s-au pliat programatic pe „tradiţionalismul stîngist” de sorginte sovietică al moldovenilor. Nimeni nu i-a învăţat pe moldoveni ce înseamnă să fii de Dreapta sau de Centru-Dreapta în politică deoarece nici n-au existat politicieni care ei înşişi să aparţină acestor curente din convingere şi în cunoştinţă de cauză.

Toţi liderii politici care şi-au asumat aceste segmente politice le-au aplicat doar în plan personal, restrîns în ceea ce priveşte liberalismul financiar pentru ei sau grupul lor de interese. Dacă am fi avut vreo mişcare politică autentică de Dreapta sau de Centru-Dreapta, atunci orice moldovean s-ar fi simţit implicat într-o oarecare măsură în apărarea sau consolidarea interesului naţional din perspectiva poziţiei fiecăruia.

Apărarea interesului naţional de pe poziţii de Dreapta sau de Centru-Dreapta mai presupune, printre altele, şi că guvernanţii le-au creat moldovenilor locuri de muncă şi le-ar fi stimulat, cu prioritate, dezvoltarea liberei iniţiative, asta însemnînd, deci, independenţă economică, siguranţă socială şi certitudini politice opţionale. Toate aceste, fireşte, exclud intervenţia abuzivă de control sau de comandă a statului, căci, altminteri, s-ar identifica cu Stînga egalitaristă, abuzivă şi falimentară. Pe de altă parte, liberalismul acestor două opţiuni politice cuprinde şi rolul echilibrat şi progresist al Bisericii.

Sigur că ar fi plictisitor să enumerăm toate principiile care animă aceste curente politice, însă un lucru este clar: Anume respectarea acestor valori conferă Statului şi un naţionalism modern indispensabil. Aici este vorba despre naţionalismul constructor de civilizaţie, cultură şi identitate naţională, pace interetnică bazată pe respectul reciproc şi toleranţă religioasă, nicidecum despre acel naţionalism interbelic perimat. Vorbim strict despre acel naţionalism luminat ca al francezilor, britanicilor, germanilor etc., nu despre înţelesurile agresive şi primitive la care se raportează unii indivizi extremişti despre care nu merită să vorbim în acest context.

Absolut toţi liderii politici care şi-au asumat ideologii de Dreapta sau de Centru-Dreapta s-au temut să le aplice pentru că: erau, în primul rînd, preocupaţi să-şi vadă de propriile lor interese; s-au temut să le aplice unui popor eminamente de Stînga, gîndindu-se că oamenii se vor ridica împotriva lor şi le vor scurta guvernarea; n-au avut încredere în aceste doctrine şi nici în moldoveni că vor răbda, spre binele lor, dacă li se vor explica toate costurile aşteptărilor.

Ca să fii guvernant de Dreapta sau de Centru-Dreapta, asta înseamnă să tai în carne vie spre binele poporului, asta însemnînd că Justiţia independentă şi Fiscalitatea corectă trebuie să stea în capul mesei!

Curentele politice de Dreapta sau de Centru-Dreapta au fost compromise (se pare că definitiv) tocmai de către acei lideri politici cu care au defilat în campaniile electorale şi au demonstrat că, în realitate, nu vin cu nimic nou, ci doar caută funcţii privilegiate în Stat care să le permită să se îmbogăţească doar ei, nu şi poporul. Acesta este motivul pentru care moldovenii se lasă înşelaţi de mincinoşi la fel de mari, dar cu mult mai periculoşi în ceea ce priveşte interesul naţional al ţării, aşa cum sînt cei din tagma lui Dodon, Usatîi…

Negocia-v-aş!

La finele celei de treia săptămînă de negocieri pentru formarea noului Guvern şi a noi coaliţii parlamentare majoritare, în afara poftelor nesăbuite, indecente şi abuzive de a obţine mai multe funţii decît merită partidul lui de apartament, PDM a dat un prim semnal, din care am înţeles că nu are de gînd, nici în ruptul capului, să ia în consideraţie imperativele europene de depolitizare ale unor instituţii ale statului.

În acest context, Andrian Candu, vice-preşedinte al PDM sau al lui Vladimir Plahotniuc, a declarat că partidul care l-a născut nu vrea să renunţe la fotoliile care i-au revenit în urma acordului semnat de fosta alianţă de guvernare. Asta înseamnă că puţin le pasă lor de principiile europene, atîta vreme cît vor să deţină, în continuare, controlul asupra Centrului Naţional Anticorupţie, Procuraturii Generale, CNI, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, conducerilor instanţelor de judecată etc. dar, fraţi moldoveni, tocmai depolitizarea acestor instituţii este o condiţie obligatorie, vitală pentru integrarea în UE a Moldovei!

Vedeţi că ne mint şi nu iau în serios integrarea în UE a ţării? Vedeţi din ce cauză Dodon şi Usatîi îi vor prosti cu uşurinţă pe moldoveni ca să ducă ţara în mocirla Uniunii Vamale? Observaţi că nu Dodon şi Usatîi duc Moldova de rîpă şi o îndepărtează de civilizaţia europeană, ci oameni ca Mihai Ghimpu şi ca Plahotniuc! Ghimpu vrea funcţii incompatibile cu reprezentarea parlamentară a amărîtului său de partid, iar Plahotniuc nu vrea să renunţe la un control deplin asupra Statului prin subordonarea Centrului Naţional Anticorupţie, Procuraturii Generale, CNI, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, conducerilor instanţelor de judecată şi altele.

Prin aceasta, Vlad Filat, liderul PLDM, orict de mult ar dori să-şi continue proiectul pro-european, este pus la zid, chit că el n-ar putea avea nici o problemă să admită depolitizarea MAI şi crearea unei independenţe absolute a Fiscului.

De mai mult de trei săptămîni, ei negociază, dar ce? Păi tocmai împărţirea ţării, crezînd că astfel europenii şi americanii, care ajută la greu ţara, nu văd şi nu ştiu prea bine cine sînt şi ce vor! În mod normal, formarea Guvernului şi a unei majorităţi parlamentare trebuiau să fie tranşate în cel mult o săptămînă. Veţi vedea că nici peste 2-3 luni nu se vor înţelege la numirile de miniştri adjuncţi, şefi de agenţii etc.!

Cît o să mai rabde UE RM?

Moldova, se ştie, nu poate supravieţui fără granturile şi ajutoarele oferite de UE şi SUA. Demn de reţinut este faptul că Rusia şi Uniunea Vamală nu va oferi niciodată acestei ţări astfel de granturi compensatorii. Gazul natural ieftin? Poveşti de adormit copiii! Vinul, strugurii, fructele şi legumele pe piaţa de desfacere rusească? Basme, mai ales acum cînd UE este pregătită să absoarbă masiv producţia moldovenească, singura condiţie fiind aceea ca producătorul moldovean să fie serios şi să livreze marfă de calitate!

Ce ne facem, însă, dacă UE se va sătura de o ţară ai cărei conducători aşa-zişi pro-europeni îşi văd de propriile interese şi nu respectă absolut nici una din valorile şi principiile civilizaţiei europene? Vă daţi seama că, într-o astfel de situaţie, Moldova riscă să ajungă de rîsul Istoriei, o ţară cu părinţi blestemaţi de proprii copiii? Cine-s vinovaţii? Nu-i aşa că negociatorii?

Moldova, încă de la proclamarea Independenţei de Stat, din cauza politicienilor, trăieşte sub blestemul funcţiilor în Stat disputate de ei şi care distrug Statul, nu într-o ţară în care Statul creează funcţii pentru politicienii care se subordonează intereselor cetăţenilor şi Statului de drept!