Numărul şomerilor în RM s-a micşorat de 2 ori de la începerea crizei financiare

Agricultura ne-a adus anul acesta nu doar recolte record de grîne, fructe, legume, ci şi „roade” mari de locuri de muncă. Astfel, potrivit ultimelor date statistice oficiale, numărul lucrătorilor din sectorul agrar al ţării a crescut în nouă luni ale anului curent cu 48,8 mii de persoane. Este cea mai mare creştere a locurilor de muncă din toate domeniile de activitate din ţara noastră. În luna septembrie în agricultură lucrau 436,3 mii de persoane, sau 34,2 procente din forţa de muncă a ţării. Adică cu aproape 13 procente mai mult decît în luna respectivă a anului trecut.

La fel, în celelalte domenii ale economiei naţionale s-au făcut angajări de mii de persoane de la începutul anului, încît numărul lucrătorilor din activităţile non-agricole a ajuns la finele trimestrului trei al anului curent la peste 840 mii de persoane, cu 3,3 mii de lucrători mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Ce-i drept, în industrie s-a înregistrat o scădere de peste 6 procente a numărului lucrătorilor pe fundalul creşterii volumului de mărfuri fabricate de întreprinderile din această ramură. Este un semn că industria noastră se reface prin modernizarea capacităţilor de producţie, achiziţia de utilaje şi echipamente noi, performante, de tehnologii avansate care necesită mai puţine braţe de muncă.

Pe cînd, scăderea numărului de locuri în construcţii cu 7 procente faţă de perioada corespunzătoare a anului vorbeşte de faptul că extinderea volumului de remitenţe, adică a transferurilor de mijloace băneşti de către moldovenii care lucrează peste hotare, nu a condus şi la majorarea investiţiilor în această sferă, îndeosebi pentru achiziţii de locuinţe, după cum s-a întîmplat pînă la izbucnirea crizei financiare mondiale. O dovedeşte şi faptul că valoarea lucrărilor de construcţii-montaj în perioada dată s-a micşorat faţă de anul trecut.

În schimb, sectorul de servicii nu numai că a compensat pierderile de locuri de muncă în industrie şi construcţii, ci a făcut angajări suplimentare care se cifrează la aproape 20 mii de persoane. Astfel încît, sfera serviciilor dă de lucru pentru aproape jumătate din populaţia aptă de muncă a ţării, care numără aproape 1 milion 330 mii de persoane, care a crescut cu peste 3 procente, în fond datorită lărgirii rîndurilor cetăţenilor care au un loc de muncă. În aceste condiţii populaţia ocupată a ţării, adică numărul persoanelor care cîştigă din surse şi mijloace cinstite, legale, a crescut cu peste 52 mii de oameni, sau cu 4,3 procente, la sfîrşitul lui septembrie, curent, faţă de luna respectivă a anului trecut. Rezultă că în Republica Moldova o persoană care lucrează întreţine 3 indivizi care nu au nici o sursă de existenţă: copii, pensionari, şomeri.

Este important că creşterea numărului de locuri noi de muncă se face din contul sectorului privat. Or, în timp ce numărul angajaţilor din domeniul public într-un an, din septembrie 2012 pînă în septembrie 2013, s-a micşorat de la 26,3 la 24,9 procente, adică mai puţin de 2 la sută, cel al lucrătorilor din sectorul privat s-a ridicat pînă peste 75 procente, adică cu mai bine de 7 procente.

Şi încă un detaliu îmbucurător care merită să fie remarcat. Deşi, conducătorii, reprezentanţii patronatelor, micului business acuză constrîngerile masive care împiedică dezvoltarea mediului afaceri autohton şi, chipurile, ar determina antreprenorii să activeze în condiţii ilegale, datele statistice oficiale vorbesc că economia tenebră bate în retragere. Aceasta, deoarece, numărul salariaţilor din sectorul informal, tenebru, al economiei ţării s-a redus în septembrie, curent, cu aproape 4 procente în comparaţie cu aceiaşi lună a anului trecut. S-ar putea spune cu această ocazie că politică promovată de noua conducere a Serviciului fiscal al ţări de conformare benevolă a agenţilor economici la legislaţia fiscală, care presupune şi scoaterea din ilegalitate a unor sectoare întregi a economiei, începe să dea primele rezultate.

În timp ce s-au creat peste 50 mii de locuri noi de muncă în ţară, numărul şomerilor a scăzut în cele 9 luni de la începutul anului cu aproape 11 mii de persoane. În prezent, potrivit, datelor statistice oficiale, avem 51,4 mii de persoane care nu au un loc de muncă. Rata şomajului în RM, raportul dintre populaţia aptă de muncă şi şomeri, este de 3,9 procente, cea mai scăzută din ultimii trei ani. Numărul şomerilor din ţara noastră este aproape de două ori mai mic decît la începutul anului 2009, cînd am fost loviţi de criza financiară mondială.

Cresc şansele de a găsi un loc de muncă potrivit în ţară. Această constatare decurge din cifrele oficiale care vorbesc că numărul persoanelor descurajate în a obţine o sursă de existenţă în Republica Moldova este în continuă scădere. De exemplu, faţă de septembrie, anul trecut, acum se numără cu aproape 6 mii mai puţine persoane care nu-şi pot afla rostul muncii lor în ţară. Îmbunătăţirea încrederii faţă de perspectiva angajării în cîmpul muncii a ţării slăbeşte într-o anumită măsură motivul plecării la muncă peste hotare. Drept urmare, dacă judecăm după datele statistice oficiale, numărul moldovenilor aflaţi la lucru în străinătate, calculat după declaraţiile celor rămaşi în ţară, a scăzut pînă peste 364 mii de persoane, cu mai bine de 3,4 mii decît în 9 luni ale anului trecut.

Desigur, dacă am face abstracţie de sutele de mii de cetăţeni a ţării noastre care lucrează în străinătate, situaţia pe piaţa muncii de la noi este una dintre cel mai bune din lume. Or, la o privire mai iscoditoare spre statisticile statelor din Uniunea Europeană realizăm că chiar şi Austria, cu cea mai mare pondere a populaţiei ocupate, deşi înregistrează cea mai scăzută rată a şomajului, 4,9 procente, totuşi are un indice inferior comparativ cu RM.

Cea mai mare economie de pe continent, Germania, care urmare a redresării economice şi a reformelor pe piaţa muncii a reuşit să creeze aproape un milion de locuri de muncă în ultimii ani, are o rată a şomajului de peste 5 procente. Ca să nu mai vorbim de ţările europene care au fot cele mai lovite de criza financiară mondială. Să zicem, în Grecia, 27,6 procente din cetăţenii ei apţi de muncă se ţin pe indemnizaţiile de şomaj de la stat, iar în Spania, altă mare victimă a colapsului economic global, rata şomajului ajunge la 27 procente. La nivelul Uniunii Europene rata şomajului rămîne stabilă de cîteva luni şi se măsoară cam în proporţie de 11 procente.

Mass-media străină scrie că, în genere, şomajul este ca o ciumă care macină Europa şi America. Se estimează că peste o treime din şomerii din ţările bogate nu are un loc de muncă de mai bine de un an. În consecinţă, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, numărul şomerilor pe termen lung s-a dublat pînă la 17 milioane de persoane. Vă amintesc că numărul şomerilor în RM, în perioada dată, dimpotrivă, practic, s-a înjumătăţit.

Vlad LOGHIN