Scutul antirachetă nu este doar un simbol, America nu îşi permite aşa ceva

România ar trebui să urmeze modelul reconcilierii ruso-poloneze din ultimii ani pentru a crea un mediu bilateral favorabil care să servească şi soluţionării divergenţelor dintre Republica Moldova şi Transnistria, a recomandat Matthew Rojansky, director adjunct al programului Rusia şi Eurasia din cadrul Fundaţiei Carnegie, într-o dezbatere organizată Joi, 23 Mai, de ambasada americană din Bucureşti.

"Dacă România şi Rusia se pot reconcilia pe modelul Polonia-Rusia s-ar crea un mediu mai favorabil pentru rezolvarea conflictului dintre Republica Moldova şi Transnistria şi atingerea unui compromis durabil", a subliniat analistul american. El a mai arătat că la nivel oficial Rusia a susţinut consecvent integritatea teritorială a Republicii Moldova, însă în Transnistria există şi interesele oligarhilor ruşi apropiaţi de regimul preşedintelui Vladimir Putin, aceştia fiind interesaţi să îşi păstreze o zonă necontrolată în care să îşi plaseze şi să îşi ruleze nestingherit banii.

"Rusia nu a recunoscut Transnistria, aşa cum a făcut cu cele două regiuni separatiste georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud, iar acest lucru sugerează că este dispusă la dialog" a subliniat acesta.

Un pas înspre reconcilierea ruso-română ar fi organizarea unor vizite la nivel înalt, dar şi unele gesturi cu încărcătură simbolică precum acces reciproc la cercetarea arhivelor, discursuri politice care să marcheze schimbarea de paradigmă, proiecte de colaborare între societatea civilă şi bisericile din cele două ţări. Iar o eventuală independenţă energetică a României ar face acest dialog de reconciliere mult mai uşor, a mai apreciat Rojansky.

În ceea ce priveşte scutul antirachetă, el a subliniat că problema principală a ruşilor este faptul că atît SUA, cît şi NATO nu s-au consultat cu Moscova încă din prima fază de dezvoltare a acestui sistem defensiv în Estul Europei, ceea ce a amplificat suspiciunile Rusiei. "Argumentul adus în discuţie de Rusia cum să scutul anulează capacitatea de disuasiune nucleară a Rusiei nu este realist. Un atac asupra Europei ar implica o traiectorie a unei rachete ruseşti peste Oceanul Arctic ceea ce ar face scutul din România inutil. Sau probabilitatea ca rachetele lansate de aici să lovească proiectul rusesc ar fi foarte redusă" a explicat analistul american.

Rusia se teme însă că o viitoare administraţie americană ar putea lua decizia de muta sau îmbunătăţi scutul astfel încît acesta să aibă o rază de acoperire mult mai mare.
"Ei nu sunt atît de îngrijoraţi de sistem acum, dar au unele îngrijorări de natură politică: nu sunt atît de siguri că dacă în SUA s-ar schimba conducerea într-o bună zi – în cinci-zece ani – acest sistem nu ar fi schimbat, mutat, că tehnologia va fi perfecţionată. Există o percepţie la nivelul societăţii ruse că tehnologia americană este foarte avansată şi că avem resurse nelimitate. În interiorul SUA, noi realizăm că lucrurile nu stau chiar aşa, dar e o percepţie din perioada Războiului Rece", a spus Rojansky.

El consideră şi că tensiunea din prezent cu Moscova în privinţa amplasării în România a elementelor scutului antirachetă va scădea în anii următori, deşi se apropie termenul în care scutul va deveni în totalitate operaţional. "Aceeaşi tensiune a fost acum 10 ani în momentul lărgii NATO cu ţările din Europa Centrală şi de Est, iar acum acesta este un subiect depăşit, ruşii s-au resemnat în privinţa asta", a amintit expertul american.

Replică lui George Friedman

Expertul american a respins afirmaţia şefului Stratfor, George Friedman, potrivit căreia scutul antirachetă este doar un "simbol", subliniind că Washingtonul nu are destul bani ca să construiască "simboluri", admiţînd în acelaşi timp că nu există garanţia că sistemul va funcţiona.

"Nu avem destui bani ca să cumpărăm simboluri, ca să fiu sincer. Tăiem din bugetul pentru Apărare, aşa că ar fi o nebunie. Este scutul atît de eficient pe cît ar putea să fie? Nu! Desigur că nu, am explicat şi din perspectivă matematică. Ar fi fost mai eficient dacă era în Turcia, dar din motive clare acest lucru nu s-a putut realiza. Ar fi fost perfect dacă era în Azerbaidjan, dar nu se poate face, ar fi şi mai eficient dacă ar fi în Israel, dar iarăşi nu se poate face", a explicat el.

Din motive politice clare, România reprezintă o alegere logică pentru acest gen de sistem în acest moment, a adăugat Rojansky. "Nu sunt de acord cu declaraţia lui Friedman, dar desigur că nu este sistemul perfect. În plus, nu avem garanţia că acesta va funcţiona!", a conchis acesta.

Sursa: EVZ.ro