De fapt, de ce îl protejează cu înverşunare Ghimpu?

Autor: Mihai CONŢIU

Se ştie prea bine că guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu a fost numit în acest post strict pe criterii politice, susţinut fiind de liberalul Mihai Ghimpu atunci cînd, algoritmic, au fost împărţite portofoliile celor mai importante funcţii în stat. Nimic din pregătirea sa nu-l recomandă pentru o astfel de funcţie. Nu a lucrat niciodată într-o bancă mare, o activitate indispensabilă unui aspirant la funcţia de guvernator al BNM.

Doar cei care nu se pricep pot fi „impresionaţi” de datele din CV-ul lui. Pregătirea lui este de auditor, avînd doar o certificare contabilă. PwC din CV-ul lui este doar o companie de consultanţă. În mod normal şi chiar obligatoriu, ar fi trebuit să aibă un CFA sau un MBA executiv, acestea fiind nişte certificări bancare internaţionale indispensabile unui aspirant la o astfel de funcţie.

Specialist în spălări de bani, mai curînd

După ultimele dezvăluiri făcute de către Ziarul de Gardă despre Drăguţanu şi acoliţii lui, luînd în consideraţie cîrdăşia lui ex-premierul Iurie Leancă în devalizarea Băncii de Economii şi prăduirea BNM în proporţii deosebit de mari revăzîndu-i CV-ul, realizăm că Mihai Ghimpu l-a propus în această funcţie ştiind că este un bun specialist în materie de spălări de banii.

Experienţa lui Drăguţanu de la PwC este legată de conceptul Due Diligence, care cuprinde măsuri de prudenţă în evaluarea riscurilor care se asociază oricăror tranzacţii, culegerea datelor, informaţiilor necesare cu privire la riscurile reale sau potenţiale implicate într-o investiţie, obligaţia, în cadrul negocierilor, de a se confirma reciproc aşteptările prin verificări independente – abilităţi indispensabile îndeplinirii condiţiilor şi cerinţelor acordurile, precum şi alte diligenţe rezonabile.

Prin urmare, ţinînd seama de realităţile actual,

de jaful teribil din întregul sistem bancar, începînd cu BNM,

devalorizarea controlată a leului, iar asta şi într-o perioadă în care Drăguţanu şi ex-premierul Leancă nu aveau cum să nu ia în calcul iminenta lor îndepărtare din funcţiile deţinute,

acapararea în forţă a rezervelor valutare a moldovenilor,

constatăm că pregătirea profesională a lui Drăguţanu îi conferă statutul de Pirat Şef al sistemului bancar naţional, iar lui Iurie Leancă, fost premier în funcţie şi, mai apoi, în exerciţiu pe toată perioada haosului financiar, îi revine rolul de complice. Mai simplu spus, aici avem de-a face cu abuz în serviciu, subminarea economiei naţional, posibil fals şi uz de fals în documente oficiale etc.

„Marele specialist” Drăguţanu sau pe cine apără „cinstitul” Ghimpu

O investigaţie a Ziarului de Gardă ne dezvăluie că Dorin Drăguţanu, care are un salariu lunar de circa 75 de mii de lei, locuieşte într-o vilă cu două niveluri, cu o suprafaţă declarată de 116 metri pătraţi, aflată pe un teren cu o suprafaţă de circa 600 metri pătraţi. Sursa amintită precizează că terenul şi vila au fost gajate, în 2008, la Victoriabak, pentru un împrumut de 705.000 de lei. După ce a devenit guvernator, acelaşi Drăguţanu, în februarie 2011, ipotechează iarăşi casa şi terenul pentru un împrumut de 840.000 de lei.

Abia acum încep să se contureze abuzurile guvernatorului! Acest ultim împrumut, Drăguţanu nu l-a contractat la o bancă comercială, ci chiar la Banca Naţională condusă de el, iar asta nu-i tot! Guvernatorul Drăguţanu îl împrumută pe cetăţeanul Drăguţanu cu aceşti bani cu o dobîndă care nu există nicăieri, la absolut nici o bancă din Moldova – doar de 0,5%! Cu alte cuvinte, dobînda totală pe care trebuie s-o plătească pînă la scadenţa din 2016 se ridică la aproximativ 20 de mii de lei.

Jaf la drumul mare şi abuz de putere nemaivăzut! Un om obişnuit, însă, este nevoit, pentru aceeaşi sumă, să plătească băncilor comerciale o dobîndă de minimum 600.000 de lei sau nu mai puţin de 1,4 milioane de lei, raportaţi la o rată anuală a dobînzii de 15%, după cum notează Ziarul de Gardă.

Şi soţia sa, Otilia Drăguţanu este un prosper om de afaceri băgată pînă în gît în tot felul de combinaţii, dar nu despre ea este vorba acum. Se vede treaba că la BNM condusă de Drăguţanu există o mafie a ştabilor, care prăduiesc statul prin contractarea unor împrumuturi uriaşe preferenţiale şi cu dobînzi simbolice, iar astea, reţineţi în lei, în leul devalorizat de Drăguţanu! În aceste condiţii, ca şi în cazul celor care urmează, suma împrumuturilor, cu tot cu dobînzi, pe care le vor restituim pînă în 2025 va echivala cu contravaloarea unei biciclete.

Dacă şeful s-a auto-împrumutat de la propria-i bancă la o dobîndă cu care ne scuipă în ochi, de 0,5%, la fel au procedat şi subalternii săi, care sînt nişte oameni extrem de bogaţi, cu neveste, firme şi conturi băneşti de-ţi taie răsuflarea cînd te gîndeşti în ce ţară săracă trăim.

Prin urmare, potrivit sursei citate, Emma Tăbârţă, care ocupă funcţia de viceguvernator al BNM, s-a lăsat şi ea împrumutată de banca în conducerea căreia se află cu o sumă de două milioane de lei, în 2010, cu o dobîndă tot de 0,5%, rambursabilă pînă în 2025. Să mai reţinem că soţul Emmei Tăbârţă, Ion Echim, are şi el vreo două credite, din care unul de 76.000 de Euro, iar altul de 600.000 de lei, ambele în 2013, fără dobîndă!

Pe mai departe, prim-viceguvernatorul BNM, Marin Moloşag, şi-a acordat şi el un împrumut de la banca la care lucrează, în 2010, în sumă de 1,93 de milioane de lei, tot cu o dobîndă de 0,5% şi tot pînă în 2025.

În concluzie, nu-i aşa că Drăguţanu chiar este specializat în spălări de bani? Dar ce altceva decît furt se numeşte acordarea unor credite cu nişte dovezi de-a dreptul sfidătoare? Poate că cercetări ulterioare mai minuţioase vor scoate la lumină şi motivele adevărate pentru care Mihai Ghimpu îl susţine cu atîta înverşunare pe Drăguţanu. La fel şi relaţia guvernator-premier, cea dintre Drăguţanu şi Leancă, rolul lor în devalorizarea leului, făcută parcă premeditat ca să provoace explozia preţurilor şi, implicit, sărăcirea cumplită populaţiei!