DOCUMENT INTEGRAL ÎN EXCLUSIVITATE!

Raportul privind libera circulaţie fără vize a cetăţenilor din Republica Moldova în spaţiul UE

Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne

Raportor pentru R. Moldova: Marian Jean MARINESCU

Draftul rezoluției legislative a Parlamentului European asupra propunerii pentru reglementare de către Parlamentul European și de către Consiliu corijînd Ordinul (CE) Nr. 539/2001 care cuprinde lista cu statele ale căror cetățeni trebuie să aibă vize pentru trecerea granițelor externe și statele ale căror cetățeni sunt exceptați de la aceste condiții.

- Luînd în considerare amendamentele menționate.....

1. Adoptă poziția în primă lectură, preluînd propunerea Comisiei;

2. Apelează la Comisie pentru a aduce chestiunea la cunoștința Parlamentului din nou dacă acest organism intenționează să amendeze propunerea sau să înlocuiască textul cu un altul

3. Instruiește Președintele să înainteze poziția către Consiliu, Comisie și Parlamentele naționale.

Expunerea de motive

Subiectul acestui proiect este să modifice anexele Regulamentului 539/2001 care stabilește lista cu statele ale căror cetățeni sunt nevoiți să aibă vize la traversarea granițelor externe și lista cu statele ale căror cetățeni sunt scutiți de la această condiție – transferul Republicii Moldova de pe lista negativă (anexa I) pe lista pozitivă (anexa II). Baza legală pentru o Politică Comună asupra Vizelor își are fundamentul în art. 77(2) din Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene.

Lista anexată documentului antemenționat comportă revizuiri constante și este luată în considerare în urma unei evaluări de la caz la caz în baza unor varii criterii care fac referire inter alia la migrație ilegală, politici publice și securitate, precum și la relațiile externe ale UE cu statele terțe, luînd în considerare și implicațiile coerenței regionale și ale reciprocității.

Propunerea Comisiei de a ridica vizele pentru cetățenii R. Moldova își are rădăcinile în progresul considerabil realizat de R. Moldova în cursul ultimilor trei ani și jumătate de dialog pe această temă. La Summitul Parteneriatului Estic (PaE) din Noiembrie 2013, Moldova a inițiat Acordul de Asociere cu UE și a devenit primul stat din PaE care întrunește toate condițiile Planului de Acțiune pentru Liberalizarea Vizelor, permițînd astfel implementarea programului de liberalizare a vizelor.

Un efort considerabil a fost făcut de R. Moldova în ultimii ani prin implementarea de reforme dificile și prin procesul de înființare de instituții. O perspectivă europeană clară a fost urmărită prin acest obiectiv de liberalizare a vizelor, fiind unul dintre cele mai coerente elemente care reglementează relațiile UE-Moldova.

Semnificația liberalizării regimului de vize pentru cetățenii de rînd este substanțială și aduce beneficii tangibile pentru cetățenii R. Moldova, mulți dintre aceștia avînd deja pașaport românesc. În ciuda poziției geopolitice a Moldovei, confruntîndu-se cu dificultăți interne, UE rămîne o alternativă convingătoare pentru Moldova. Pe de altă parte, UE are oportunitatea să transmită un puternic semnal politic către R. Moldova și să transforme viața a milioane de oameni.

Abolirea regimului de vize va reduce timpul de așteptare în fața consulatelor și costul asociat deplasărilor în spațiul Schengen. Va facilita contactul interuman – o condiție esențială pentru continua dezvoltare economică, culturală, științifică ș.a., ajutînd totodată la intensificarea contactelor dintre oameni. Călătoriile fără vize incorporează în sine libertatea de mișcare care reprezintă unul dintre principiile fundamentale ale UE. În acest context, procesul de aprofundare a relațiilor dintre UE și R. Moldova va contribui indubitabil la îmbunătățirea exercițiului justiției și la respectul pentru libertățile fundamentale.

Fără a aduce atingere statutului și situației legate de regiunea separatistă Transnistria, de care raportorul este perfect conștient și prin urmare afirmînd că soluționarea problemei Transnistrene nu este condiție pentru liberalizarea regimului de vize, acest proces va aduce beneficii cetățenilor R. Moldova posesori de pașapoarte biometrice, perspectiva europeană urmînd a contribui la rezoluționarea pașnică a chestiunii Transnistriei.

În consecință, luînd în considerare consolidarea relației dintre UE și Moldova, evoluînd de la parteneriat la integrare economică graduală și relații comerciale mai strînse, aprofundarea cooperării politice prin Acordul de Asociere, avînd ca și consecință evoluția Acordului de Facilitare a Vizelor și buna implementare a acestuia în R. Moldova, precum și efectele pozitive ale Dialogului Vizelor, ținînd cont de recenta adoptare a clauzei suspensive amendamentului 539/2001 din regulament, ținînd cont că Moldova a abolit regimul de vize pentru cetățenii UE în 2007, raportorul salută propunerea Comisiei.

Raportorul nu consideră necesară modificarea actualului raport pentru a facilita procesul de adoptare în Parlament, așteptîndu-se ca toți pașii necesari să fie realizați în acest sens și sperînd că Consiliul este dedicat aceluiași obiectiv. Propunerea comisiei ca atare ar trebui să fie astfel adoptată de către Parlamentul European și de către Consiliu înainte de alegerile europarlamentare din mai 2014.

Propunere pentru un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

Amendînd Regulamentul (EC) Nr. 539/2001 care listează țările terțe ale căror cetățeni trebuie să se afle în posesia vizelor cînd trec granițele externe și cele ale căror cetățeni sunt excluși de la această cerință.

Memorandum explicativ

Propunînd acest amendament la Regulamentul Nr. 539/2001 astfel cum a fost ultima dată modificat prin Regulamentul Nr. 1211/2010, Comisia urmărește obiectivul de a ajusta anexele Regulamentului, luînd în considerare progresul realizat de Republica Moldova în dialogul liberalizării vizelor de-a lungul ultimilor trei ani, și prin urmare transferă această țară din Anexa 1( lista țărilor terțe ale căror cetățeni trebuie să aibă vize la trecerea frontierelor externe ale Statelor Membre) la Anexa 2 (lista acelor țări terțe ale căror cetățeni sunt excluși de la această cerință) a Regulamentului; această transferare este în concordanță cu angajamentul politic asumat de Uniunea Europeană prin Declarația Comună aprobată la Summitul Parteneriatului de Est de la Praga din 7 mai 2009, care statuează importanța mobilității cetățenilor și liberalizarea vizelor într-un mediu securizat. Uniunea Europeană s-a angajat să demareze treptat pași către liberalizarea deplină pe termen lung a vizelor pentru țările partenere, cu condiția să fie realizate buna gestiune și mobilitatea securizată. În Declarația Comună, cu ocazia întîlnirii UE- Consiliului Cooperării AL Republicii Moldova, din 21 decembrie 2009, s-a convenit să se inițieze un dialog privind examinarea condițiilor pentru călătorirea fără vize a cetățenilor moldoveni către UE.

Contextul general și temeiurile propunerii

În 2001, conform Art. 62 (2) (b)(i) din Tratatul privind Comunitatea Europeană, Consiliul a adoptat Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 539/2001 enumerînd țările terțe ale căror cetățeni trebuie să se afle în posesia vizelor la trecerea granițelor externe (așa numita listă negativă) și cele ale căror cetățeni sunt exceptați de la această cerință (așa numita listă pozitivă). Art. 61 din Tratatul Comunității Europene enumeră acele liste, printre măsurile de protecție care vizează în mod direct libera circulație a persoanelor într-un spațiu al libertății, securității și justiției.

Astfel cum s-a statuat în Paragraful 5 din Regulamentul 539/2001, „determinarea țărilor terțe ale căror cetățeni sunt subiecții cerinței vizelor, cît și a celor ale căror cetățeni sunt excluși de la această exigență, este guvernată de o evaluare construită pe o varietate de criterii privind printre altele, imigrația ilegală, politica și securitatea publică, și relațiile externe ale Uniunii Europene cu țările terțe, acordîndu-se atenție și implicațiilor coerenței regionale și reciprocității.” În lumina criteriilor ordinii publice și a imigrației ilegale, o atenție particulară trebuie acordată securității transportului de documente, chestiune ridicată de țările terțe interesate.

La fel cum criteriile stabilite prin Regulamentul 539/2001 pot evolua de-a lungul timpului în raport cu țările terțe, la fel și conținutul listelor negative și pozitive trebuie revizuite cînd este considerat necesar.

Regulamentul 539/2001 a fost modificat ultima oară in 2010(de doua ori), pe de-o parte cu privire la consecințele negocierilor de liberalizare a vizelor cu țările din

vestul Balcanilor prin transferarea Albaniei și a Bosniei Herțegovina la Anexa 2; pe de altă parte, cu ocazia revizuirii periodice a listelor cu țări, prin transferul Taiwan-ului la Anexa 2. Comisia a propus în noiembrie 2012 o altă revizuire periodică a listelor cu țări. Negocierile sunt în desfășurare cu privire la această propunere. Următoarea revizuire periodică este planificată pentru începutul lui 2014 și va lua în discuție impactele economice pe care le va avea liberalizarea vizelor, astfel cum au fost ele anunțate de Comisie în Comunicarea sa din noiembrie 2012, despre vize și

Prezenta analiză a Regulamentului țintește să asigure că conținutul listelor cu țările terțe respectă criteriile stabilite în paragraful 5 din Regulament, în lumina progresului obținut de Republica Moldova în cadrul negocierilor pentru liberalizarea vizelor.

Elementele propunerii

Urmărind discuțiile explicative din Chișinău din 2 martie 2010, Dialogul Vizelor a fost deschis oficial în iunie 2010, pe marginea întîlnirii de la Luxemburg dintre UE- Consiliul Cooperării al Moldovei. În timpul lunii septembrie 2010, s-au efectuat vizite de expertiză în Republica Moldova pentru a conduce o analiză detaliată de „deficit”, care să ofere o imagine detaliată a situației din fiecare categorie de probleme vizate de Dialogul Vizelor ( securitatea documentelor, incluzînd pașapoartele biometrice; imigrația nelegală, incluzînd reacceptarea; ordinea publică și securitatea; relații externe și drepturile fundamentale.), care au fost prezentate Consiliului, la nivel de grup de lucru, în octombrie 2010. În concordanță cu Concluziile Consiliului (Afaceri Externe) din 25 octombrie 2010 privind Republica Moldova și Parteneriatul Estic, a fost discutată și publicată o schiță Plan de acțiune asupra Liberalizării Vizelor în Republica Moldova (vlap), de către Consiliu în 16

Guvernul Republicii Moldova a adoptat în 17 februarie Planul National de Acțiune Adnotat, pe care l-a prezentat la Întîlnirea Înalților Funcționari din 18 februarie 2011.

Primul Raport de progres referitor la implementarea Planului de Acțiune al Liberalizării Vizelor de către Republica Moldova, a fost prezentat în 16 septembrie 2011.

Cel de-al doilea Raport de progres referitor la implementarea Planului de Acțiune al Liberalizării Vizelor de către Republica Moldova a fost prezentat în 9 februarie 2012. O Întîlnire a Înalților Funcționari a avut loc în 27 februarie 2012, în cursul căreia s-au discutat noii pași ce trebuie adoptați în proces. Cel de-al treilea Raport de progres referitor la implementarea Planului de Acțiune al Liberalizării Vizelor de către Republica Moldova a fost emis la 22 iunie 2012. A fost cel de-al treilea și ultim Raport de progres a primei faze a VLAP și a prezentat Comisiei evaluarea consolidată a progresului înregistrat de Republica Moldova în atingerea primei faze a standardelor VLAP corelate cu amplasarea cadrelor legislative, politice și instituționale.

Evaluarea mai amplă a posibilelor impacte de migrare și securitate a viitoarei liberalizări a vizelor pentru cetățenii moldoveni care traversează UE, a fost expusă

de către Comisie la 3 august 2012, cu privire la agenții și grupuri de interese ale UE relevante.

La 19 noiembrie 2012, Consiliul a adoptat Concluziile, în concordanță cu evaluarea Comisiei care a stabilit că Republica Moldova a îndeplinit toate cerințele din prima fază a Planului de Acțiune a Liberalizării Vizelor. Cadrul legislativ, politic și instituțional cerut a fost implementat. Ulterior, a fost lansată ce-a de-a doua

O Întîlnire a Înalților Funcționari a avut loc pe data de 28 ianuarie 2013, în cursul căreia au fost prezentate obiectivele celei de-a doua faze precum și pregătirea celei de-a doua misiuni de evaluare. Au fost organizate misiuni de evaluare pe departamentele 1,2,3 și 4 ale VLAP din 18 februarie pana in 15 martie 2013. Misiunile de evaluare au fost fără precedent în termeni de scop și detalii ale hotărîrii – 4 săptămîni în care s-au implicat 12 experți din Statele Membre însoțiți de oficiali ai Comisiei și ai EEAS. Scopul acestor misiuni ale experților a fost să asigure stadiul de implementare legislativă, politică și instituțională, în concordanță cu standardele Europene și internaționale. Rapoartele experților au fost finalizate in mai 2013. Cel de-al patrulea Raport al progresului a fost emis in 21 iunie 2013 și a

prezentat stadiul de implementare legislativă și instituțională, modul de funcționare al instituțiilor și gradul de coordonare dintre agenții.

Cel de-al cincilea Raport de progres adoptat in 15 noiembrie 213, prezintă nivelul la care recomandările emise în cel de-al patrulea Raport au fost implementate și

realizarea per ansamblu a celei de-a doua faze a standardelor VLAP. A fost acordată atenție specială sustenabilității reformelor și a rezultatelor obținute, inclusiv prin angajări judicioase, capacitate și finanțare. Raportul include o evaluare asupra gradului de realizare a recomandărilor adresate Republicii Moldova, redactată în Evaluarea raportului privind Impactele din august 2012. Comisia a tras concluzia în cadrul raportului, că Republica Moldova a atins toate cerințele cuprinse în cele patru categorii din cea de-a doua fază a VLAP și că Republica Moldova a alocat resurse umane și financiare corespunzătoare pentru a asigura sustenabilitatea reformelor.

De la lansarea Dialogului Vizelor dintre UE- Republica Moldova din iunie 2010 și de la prezentarea către autoritățile moldovene a Planului de Acțiune al Liberalizării

Vizelor în ianuarie 2011, Comisia a raportat cu regularitatea Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresul făcut de Republica Moldova în atingerea cerințelor identificate în cele patru capitole din prima și cea de-a doua fază a VLAP.

Mai presus de acest proces extins de raportare referitor la VLAP, Comisia a continuat totodată să monitorizeze progresul făcut de Republica Moldova în domenii

- Întîlnirea Înalților Funcționari ai Dialogului Vizelor a UE- Republica Moldova

- SubComitetul Unit nr.3 al UE și al Republicii Moldova

- Întîlnirea Înalților Funcționari a Parteneriatului pentru Mobilitate al UE-

- Dialogul pentru Drepturile Omului al UE- Republica Moldova

- Comitetul comun de reacceptare al UE- Republica Moldova

- Și Comitetul comun de facilitare al vizelor al UE- Republica Moldova.

În fiecare dintre aceste comitete și dialoguri, se face apel permanent la gradul de cooperare dintre UE și Republica Moldova. În timpul ultimei Facilitări a Vizelor și

a Comitetului Comun de Reacceptare care au avut loc in 12 iunie 2013 la Bruxelles, cu participarea Statelor Membre, Comisia a consemnat o implementare foarte satisfăcătoare per ansamblu a ambelor acorduri.

Acordul original pentru facilitarea vizelor dintre UE și Republica Moldova a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Acesta a acordat tuturor cetățenilor Republicii Moldova taxă redusă pentru vize și accelerarea procedurilor de eliberare, a acordat suspendarea taxei pentru vize pentru anumite categorii de aplicanți moldoveni, emiterea mai multor tipuri de vize pentru multiple intrări cu o perioadă mai mare de valabilitate și a simplificat cerințele pentru documentele necesare demonstrării scopului călătoriei. Aceasta conținea totodată și o suspendare a vizelor pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice.

La 1 iulie 2013, un Acord îmbunătățit de Facilitare a Vizelor pentru R. Moldova a intrat în vigoare. Acest nou acord oferă facilități adiționale și beneficii tangibile cetățenilor R. Moldova: în particular, (1) mai multe categorii de solicitanți de vize

beneficiază de facilitățile prevăzute de acordul inițial, (2) dispozițiile privind emiterea de vize cu multiple intrări avînd o perioadă de valabilitate pentru anumite categorii de călători bona fide lasă mai puțină libertate consulilor de a acționa, (3) cooperarea statelor membre cu prestatorii de servicii externe este supus unui cadru juridic clar, (4) deținătorii de pașapoarte biometrice de serviciu sunt scutiți de vize.

Parteneriatul de Mobilitate cu R. Moldova a fost lansat oficial în septembrie 2008 la Chișinău. Acesta implică 15 state membre (Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Suedia) și două agenții Europene (FRONTEX și Fundația Europeană de Formare), care au conlucrat pentru a prezenta o abordare coerentă pentru cooperarea cu un stat partener. Există o gamă largă de inițiative implementate în contextul Parteneriatului, cesta reflectînd în totalitate cele 4 dimensiuni ale Abordării Globale pentru Migrație și Mobilitate (GAMM): consolidarea migrației legale și facilitarea mobilității, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a traficului de ființe umane, maximizarea impactului de dezvoltare a migrației și mobilității și promovarea protecției internaționale.

Soluționarea problemei Transnistrene nu este o condiție pentru liberalizarea vizelor sub imperativele VLAP. Mai mult decît atît, în cadrul VLAP nu există nici o referință la aplicarea teritorială. Liberalizarea vizelor va veni în beneficiul cetățenilor care sunt deținători de pașapoarte biometrice emise de R. Moldova.

Prezenta propunere reflectă rezultatul procesului antemenționat: luînd în considerare și că Acordurile de Facilitare a eliberării vizelor și de Readmisie (Reacceptare) încheiate cu R. Moldova au fost implementate într-o manieră satisfăcătoare, Comisia propune transferarea R. Moldova, care îndeplinește toate obiectivele de referință ale VLAP, de pe lista negativă, pe lista pozitivă, cu mențiunea că suspendarea vizelor se va face doar pentru deținătorii de pașapoarte biometrice eliberate în conformitate cu standardele ICAO.

Următorii paşi

Dialogul Vizelor dintre UE și R. Moldova s-a dovedit a fi un instrument important și eminamente eficient pentru promovarea reformelor dificile și de anvergură în justiție și Afaceri Interne, dar și dincolo de domenii precum statul de drept și reforme în justiție, inclusiv finanțarea legală a partidelor, revizuirea imunităților și modernizarea administrativă. Progresul înregistrat de către R. Moldova pe parcursul ultimilor trei ani în toate domeniile acoperite de cele patru componente ale VLAP a fost stabil și eficient. A demonstrat angajamentul și eforturile constante realizate de guvernele care s-au succedat la conducerea R. Moldova și de către toate instituțiile statului în realizarea obiectivelor de referință ale VLAP ca prioritate națională.

Este relevant să reamintim că reformele în cîteva domenii cheie cuprinse în VLAP au fost realizate în prima jumătate a anului 2013 în ciuda unei situații politice instabile care a durat mai multe luni, fapt care indică un nivel adecvat al bunei guvernări și o dovadă de maturitate în administrația publică.

Modificările iminente la regulile privind vizele UE introduc un nou mecanism de suspendare care contribuie la păstrarea integrității procesului de liberalizare a vizelor și asigură ca o măsură de ultimă instanță că acest proces nu va conduce la ilegalități și

Comisia consideră că din iunie 2013, R. Moldova a realizat progresul necesar pentru a asigura implementarea efectivă și sustenabilă a reformelor pe care a fost nevoită să le inițieze pentru a îndeplini standardele VLAP. Toate activitățile care s-au succedat celui de-al 4-lea raport privind progresul VLAP au fost derulate cu succes. Funcționarea cadrului legislativ și politic, punerea în aplicare a unor principii instituționale și organizaționale și implementarea procedurilor pe durata întregului proces sunt în concordanță cu standardele Europene și internaționale.

Construind pe acest argument și făcînd referire și la efectele monitorizării continue și a raportărilor făcute de la începutul Dialogului UE-R. Moldova pe tema vizelor, Comisia consideră că R. Moldova întrunește toate standardele stabilite pe parcursul celor patru sesiuni a celei de-a doua faze a VLAP. Luînd în considerare relațiile per ansamblu dintre UE și R. Moldova și dinamica acestora, Comisia prezintă în consecință propunerea legislativă de a modifica Regulamentul CE nr. 539/2001, în

concordanță cu metodologia aprobată sub VLAP.disponibile. În jur de 230,000 de cetățeni moldoveni erau rezidenți legali în UE la sfîrșitul anului 2012, în conformitate cu datele furnizate de permisele valide de rezidență. Datele statistice arată că riscul migrației ilegale în UE din partea cetățenilor R. Moldova s-a diminuat în ultimii ani: din 2008, cînd 6830 de imigranți ilegali din R. Moldova au

fost reținuți, numărul reținerilor a scăzut în fiecare an pînă la 3070 în 2012, rezultă o scădere de 55%. Cererile de azil s-au înjumătățit de asemenea (-48%) în aceeași perioadă: 435 de cereri de azil au fost făcute de către cetățeni moldoveni în 2012 de la 837 cîte au fost făcute în 2008. Rata returnărilor efectuate în comparație cu numărul de decizii de returnare este în proces de îmbunătățire, ajungînd la 73% în 2012, comparativ cu aproximativ 50% în cei patru ani precedenți. În final, în timp ce numărul de cereri pentru vize Schengen de ședere pe termen scurt a rămas stabil în ultimii trei ani (oscilînd între 50000 și 55000), rata de refuz pentru cererile de viză a scăzut substanțial de la 11.4% în 2010 la 6.5% în 2012. Aceste date confirmă per ansamblu că riscul migrației reprezentat de cetățenii R. Moldova s-a micșorat considerabil. Modificările normelor UE pentru vize vor introduce un nou mecanism de scutire de vize în Regulamentul 539/2001 care contribuie la păstrarea integrității procesului de liberalizare a vizelor și asigură, ca o ultimă măsură, că deplasările fără vize nu vor conduce la ilegalități sau abuzuri.

În acest context, merită aruncată o privire și asupra datelor statistice Comisia va contribui activ la monitorizarea implementării continue de către R. Moldova a tuturor standardelor subsumate celor patru stagii ale VLAP în cadrul structurilor și dialogurilor Parteneriatului și Cooperării și, dacă se impune, prin mecanisme ad-hoc de monitorizare. La fel ca și în cazul trecerii statelor din Balcanii de Vest la regimul liberalizat de vize, nu există motive pentru a condiționa implementarea suspendării vizelor pentru R. Moldova pe considerentul că acordul de suspendare a vizelor încheiat cu UE, luînd în considerare că R. Moldova a scutit toți cetățenii UE de la solicitarea vizelor precum și pe considerentul că vor exista abuzuri odată cu liberalizarea regimului de vize, mecanismul de suspendare ar oferi o soluție eficientă.

Organizații principale/experți consultați

Au fost consultate statele membre.

Evaluare a impactului

Nu este necesar.

Bază legală

În considerarea TFEU, această propunere constituie o dezvoltare a politicii comune a vizelor în concordanță cu Art. 77(2) al TFEU.

Principiile proporționalității și subsidiarității

Regulamentul CE nr. 539/2001 listează statele terțe ale căror cetățeni sunt nevoiți să aibă vize de călătorie la traversarea granițelor (lista negativă) și statele ale căror cetățeni sunt scutiți de la această cerință (lista pozitivă).

Alegerea instrumentelor

Regulamentul CE nr. 539/2001 urmează a fi modificat de un alt Regulament.

Implicații financiare

Modificările propuse nu au implicații asupra bugetului UE.

Propunere pentru Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului

Modificînd Regulamentul CE nr. 539/2001 care cuprinde lista cu statele ale căror cetățeni trebuie să aibă vize pentru trecerea granițelor externe și statele ale căror cetățeni sunt exceptați de la aceste condiții

Parlamentul European și Consiliului UE,

Luînd în considerare TFUE și în particular Art. 77(2)(a), propunerea Comisiei Europene,

După transmiterea draftului actului legislativ către parlamentele naționale,

Acționînd în conformitate cu procedurile legale,

În timp ce:

1. Componența listei statelor terțe din Anexele I și II ar trebui să fie și să rămîne consecvente în ceea ce privește criteriile prevăzute. Statele terțe pentru care situația s-a schimbat în ceea ce privește aceste criterii vor trebui să fie transferate de la o Anexă la cealaltă.

2. În conformitate cu Declarația Comună aprobată la Summitul Parteneriatului Estic de la Praga din 7 Mai 2009 și cu îndeplinirea de către R. Moldova a VLAP, Comisia consideră că R. Moldova întrunește toate obiectivele de referință stabilite în VLAP.

3. Întrunind toate condițiile, R. Moldova ar trebui să fie transferată la Anexa II a Regulamentului nr. 539/2001. Suspendarea vizelor ar trebui să fie aplicată pentru deținătorii de pașapoarte biometrice emise de R. Moldova în conformitate cu standardele Organizației Aviației Civile Internaționale

4. În ceea ce privește Islanda și Norvegia, acest Regulament constituie o dezvoltare a dispozițiile acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul UE și R. Islanda și Regatul Norvegiei referitor la asocierea celor din urmă în implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen care se încadrează în sfera de referință a Art1 ...............

5. În ceea ce privește Elveția, acest Regulament constituie o dezvoltare a dispozițiile acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul UE și Elveția referitor la asocierea celor din urmă în implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen care se încadrează în sfera de referință a Art1..... 6. Același lucru și cu Liechtenstein.

7. Acest Regulament constituie dezvoltarea dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă............ în consecință, Regatul Unit nu participă la adoptarea acestuia, nefiind obligată de acesta sau supusă aplicării sale.

8. Nici Irlanda nu participă.

9. În ceea ce privește Cipru, acest Regulament constituie un act care se întemeiază sau altfel se aplică înainte de a adera la spațiul Schengen......

10. Idem Bulgaria, România.

11. Idem Croația.

Au adoptat acest Regulament:

Articolul 1

Regulamentul CE nr. 539/2001 este modificat după cum urmează:

1. În anexa I, partea I, referința la Moldova este ștearsă.

2. În anexa II, partea II, următoarea referință este adăugată:

”Moldova, Republic of[1]

Articolul 2

Acest Regulament va intra în vigoare în a 20-a zi de după publicarea în Monitorul Oficial.