Opoziţii discutabile

Parlamentul a adoptat, Vineri, 21 Iunie, o declaraţie comună privitoare la situaţia tensionată din zona transnistreană, iar asta în contextul procesului de reglementare a diferendului transnistrean. Documentul a fost votat de 76 de deputaţi.

Valeriu Streleț, liderul fracțiunii parlamentare PLDM, a menţionat: „Am avut ca obiectiv ca declarația să reflecte, mai mult sau mai puțin, poziția comună a întregului corp legislativ.” „S-au găsit propuneri care și-au dorit ca formulările din declarație să fie mult mai dure.” „...doriți să declanșați din nou un conflict armat?  Firește, nu au putut fi acceptate. Declarația urmează să mențină un echilibru în această zonă sensibilă, în soluționarea problemei transnistrene”. În acelaşi context, comuniștii au insistat asupra faptului că doar prin iniţiative pașnice și strict politice poate fi depășită situaţia conflictuală de pe Nistru. „Am menționat, în mod deosebit, necesitatea excluderii oricăror bariere, de tip frontieră administrativă sau de altă natură”, a declarat deputatul Artur Reșetnicov.

De cealaltă parte, interesantă şi contradictorie este componenţa grupurilor de deputaţi care nu au votat Declaraţia, iar aici este vorba despre echipele Ghimpu, Dodon și Mișin, precum și deputatul neafiliat Mihai Godea.

Aşa cum şi era de aşteptat, poziţia lui Mihai Ghimpu a fost una radicală, total opusă spiritului Declaraţiei adoptate. Acesta, printre altele, a specificat: „Noi am propus schimbarea formatului din 5+2, în 6+1, adică Rusia să treacă din mediatori și garant din Consiliu de Observatori. Deoarece, nu poate să fie garant cel care a declanșat conflictul. Am propus ca Parlamentul să reconfirme poziția de retragere de pe teritoriul țării a armamentului și munițiilor rusești și am propus să fie schimbat statutul forțelor pacificatoare ale Rusiei în misiune civilă internațională. Aceste propuneri au fost respinse, iată de ce nu am susținut această declarație și acest proiect de hotărâre”.

Paradoxul situaţiei în care se plasează inabilul politician Ghimpu este alcătuit de următoarea contradicţie: Toţi ştim cu cîtă înverşunare s-a năpustit Ghimpu asupra lui Vitalie Marinuţă, ministrul Apărării, făcînd front comun cu comuniştii şi socialiştii lui Igor Dodon. În esenţa lor, declaraţiile lui Marinuţă, care se referă la faptul că Armata este pregătită pentru orice situaţie, nici nu au fost atît de belicoase pe cît au lăsat ei să se înţeleagă, mai ales că afirmaţia incriminată a fost smulsă dintr-un context care, în plan general, este unul politico-diplomatic şi chiar firesc pentru un şef al Armatei.

Atitudinea lui Ghimpu faţă de Declaraţia comună a Parlamentului privitoare la situaţia tensionată din zona transnistreană, însă, este cu mult mai războinică decît afirmaţiile pe care acesta i le-a incriminat lui Marinuţă. Logic, privind din această perspectivă lucrurile, Ghimpu se identifică cu ministrul Apărării în poziţiile exprimate, cu nuanţele de rigoare. În concluzie, vedem, încă o dată, la ce nivel mediocru şi meschin operează Ghimpu cu atitudinile politice. Deşi afirmaţiile pentru care l-a condamnat pe Marinuţă îi vin ca o mănuşă, adică i se potrivesc, îi vin în întîmpinarea propriilor convingeri, Ghimpu l-a criticat şi condamnat exact ca o femeie supărată că a fost părăsită de amant.

Refuzul lui Dodon de a semna Declaraţia nu este unul pe măsura politicianului care se pretinde a fi. Spre o mai deplină edificare, iată ce a declarat Dodon: „Noi considerăm că diferendul transnistrean poate fi soluționat doar pe calea federalizării Republicii Moldova. Altă soluție nu există. Nu au avut niciun sens aceste discuții din Parlament, deoarece pînă la urmă nu a fost o poziție clară ce facem mai departe. Este doar o declarație sterilă.  De aceea, nu am votat”. O motivaţie mai banală decît aceasta nici că se poate închipui! Fireşte că diferendul transnistrean, cel mai probabil, mai viabil sau mai previzibil, poate fi soluționat doar pe calea federalizării, numai că asta nu se putea întîmpla Vineri, 21 Iunie, şi poate că nici pe 28 Iunie, ci la o altă dată.

De-a dreptul amuzantă a fost şi justificarea lui Mihai Godea, care a spus: „Îmi exprim regretul față de modul în care a înțeles Parlamentul Republicii Moldova să încheie audierile parlamentare într-o problemă atît de importantă. Abordarea a fost una superficială, atît a dezbaterilor, cît și a documentul final. Deputații nu au înțeles că la acest document se va face încă mult timp referire, așa cum s-a făcut și la cel din 2005”.

Ca să vedeţi cum se gîndeşte omul la ISTORIE, domnilor! Atîta vreme cît este un „etc.” politic, nici nu avea cum să voteze un document dacă nu figura şi numele lui în el, iar asta aşa, ca o certitudine că doar astfel acestei Declaraţii i-ar fi fost garantă nemurirea şi calitatea de document istoric de o uriaşă însemnătate pentru urmaşii urmaşilor noştri!

Moldova Suverană

Iată şi

DECLARAŢIA PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA CU PRIVIRE LA SITUAŢIA ACTUALĂ A PROCESULUI DE REGLEMENTARE A DIFERENDULUI TRANSNISTREAN

Exprimînd convingerea că reglementarea problemei transnistrene şi soluţionarea tuturor disensiunilor trebuie să aibă loc exclusiv prin metode politice şi paşnice, cu respectarea principiilor şi valorilor democratice, precum şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului;

Considerînd că întregului proces de negocieri trebuie să i se imprime un caracter permanent, constructiv şi consecvent, inclusiv prin manifestarea bunei credinţe a tuturor actorilor implicaţi;

Luînd în considerare escaladarea artificială a situaţiei din zona de securitate, precum şi ineficienţa dialogului între participanţii la negocieri pe marginea unui şir de chestiuni – de la reglementarea politică definitivă a problemei transnistrene pînă la depăşirea unui întreg spectru de probleme practice,

Parlamentul Republicii Moldova constată următoarele:

– acţiunile unilaterale, de orice gen şi provenienţă, inclusiv cele care ar veni să legifereze instituirea oricăror frontiere în interiorul teritoriului statului suveran Republica Moldova, contribuie la subminarea procesului de reglementare, la escaladarea tensiunilor şi sfidarea mecanismelor de reglementare existente, la împiedicarea activităţii grupului de observatori militari, afectează sistemul existent de pacificare şi procesul de reglementare;.

– eschivarea de la discutarea în cadrul negocierilor politice a aspectelor ce ţin de reglementarea cuprinzătoare a conflictului şi evitarea abordării problemelor politice şi de securitate deturnează discuţiile pe subiecte secundare, care denotă nedorinţa de a identifica o soluţie viabilă în măsură să contribuie la elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană.

Pornind de la prevederile Declaraţiei Consiliului de Miniştri al OSCE (Dublin, 7 decembrie 2012) cu privire la negocierile vizînd procesul de reglementare a conflictului transnistrean în formatul 5+2, prin care se confirmă o dată în plus sprijinul statelor OSCE pentru o reglementare cuprinzătoare, echitabilă şi viabilă a conflictului transnistrean cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării şi elaborarea statutului juridic special al Transnistriei,

Parlamentul Republicii Moldova

– exprimă ferma convingere că reglementarea conflictului transnistrean trebuie să fie înfăptuită exclusiv prin mijloace politice şi paşnice, cu respectarea principiilor şi valorilor democratice, cu asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, şi să conducă în mod implicit la restabilirea spaţiului unic economic, vamal, social şi de apărare;.

– reafirmă ataşamentul faţă de necesitatea promovării măsurilor de consolidare a încrederii, astfel încît să contribuie la eliminarea oricăror suspiciuni şi la soluţionarea problemelor stringente cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului;.

– cheamă reprezentanţii părţilor implicate în formatul de negocieri 5+2 la dialog pe întreg spectrul de probleme legate de asigurarea ordinii publice şi de securitate, precum şi îi îndeamnă să se abţină de la acţiuni care ar putea submina încrederea între cele două maluri ale Nistrului şi ar influenţa negativ procesul de negocieri;.

– confirmă deschiderea pentru identificarea soluţiilor constructive, inclusiv prin dialog multidimensional cu reprezentanţii regiunii transnistrene în vederea identificării şi realizării în comun a soluţiilor în măsură să contribuie la stabilizarea situaţiei curente şi la asigurarea liberei circulaţii a persoanelor şi a mărfurilor pe ambele maluri ale Nistrului;.

– adresează un apel către partenerii internaţionali implicaţi în procesul de reglementare de a întreprinde eforturi susţinute în vederea normalizării situaţiei în zona de securitate, de a contribui la consolidarea măsurilor de încredere şi la reintegrarea Republicii Moldova;.

– face apel către populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului de a-şi păstra calmul şi de a nu răspunde la provocări, indiferent de unde ar veni acestea;.

– reiterează că autorităţile Republicii Moldova nu vor admite escaladarea situaţiei şi vor asigura prin metode exclusiv paşnice depăşirea oricăror disensiuni.

Parlamentul Republicii Moldova

Vineri 21 Iunie 2013