Autor: Cristian UNTEANU

S-a încheiat ceea ce, cu multă bunăvoinţă şi făcîndu-ne că nu observăm realitatea, am putea numi campania pentru alegerile europarlamentare. Au lipsit complet subiectele europene. Au lipsit dezbaterile asupra a ceea ce înseamnă problemele grave ale unei structuri în care ne-am dorit să fim şi care, în acest moment, se găseşte la un punct de inflexiune.
După care, veţi vedea, se vor schimba foarte multe lucruri, se vor redefini structurile puterii, se vor redesena circuitele şi obiectivele politicilor europene. Context în care, în imediata noastră vecinătate, se produc lucruri foarte grave care recalibrează raporturile Est-Vest precum şi ceea ce a însemnat pînă acum politica de (fostă bună) vecinătate între UE şi Federaţia Rusă, de acum parte a unei Uniuni economice, prim pas pentru marea Uniune Euroasiatică imaginată de Vladimir Putin. Europarlamentarii noştri tac. Nu-i interesează. Politicienii noştri, după un scurt moment în care păreau preocupaţi cu adevărat de ce se întîmplă în Ucraina şi repercusiunile evenimentelor pentru Republica Moldova, tac şi ei. Mai face cineva ceva ?

Da, face, spectaculos de mult şi extraordinar de semnificativ.

Să începem cu o observaţie de ordin general : în acest moment, orice discuţie reală privind Ucraina şi, în cazul argumentaţiei noastre specifice, Republica Moldova, ar trebui să înceapă şi să se sfîrşească cu argumentul consistent al unor avantaje economice imediate şi cu efect instantaneu. Aici a greşit fundamental Uniunea Europeană înainte de Vilnius atunci cînd, ca singur argument, a folosit discursul politic despre avantajele (reale dar îndepărtate) ale aderării unor ţări la spaţiul european. Discurs contraatacat imediat de Rusia cu argumente economice care au schimbat imediat echilibrul de forţe, modificînd decizia Ucrainei şi deschizînd haosul de acum. Dar şi reuşind să pună sub semnul întrebării, la modul cel mai serios, întregul raţionament privind procesul viitor de extindere al UE...

Republica Moldova va semna pe 27 iunie Acordul de Asociere cu UE, subiect al unor foarte dure şi intense dezbateri politice interne acutizate evident prin degradarea continuă a condiţiilor regionale de securitate şi ameninţării extinderii tulburărilor spre Odessa şi, mai departe, spre gurile Dunării. Context în care UE a decis să trimită în zonă un emisar de rang foarte înalt care reuşise să-şi convingă colegii comisari europeni (şi nu numai), că trebuie să se ofere guvernului pro-european de la Chişinău nişte argumente economice foarte solide pentru a susţine (şi, mai ales, demonstra practic) avantajele susţinerii ideii europene. Politic, miza este esenţială. Şi nu numai pentru relaţia bilaterală UE-Republica Moldova, căci trimiterea, prin extensie, vizează direct Ucraina, fiind demonstraţia că UE este gata să mişte foarte repede în domeniul-cheie al supravieţuirii economice.

Dacian Cioloş s-a dus în Republica Moldova cu două obiective strategice:

- explicarea Acordului privind zona de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare (DCFTA – parte integrantă a Acordului de Asociere), puternic contestat de partidele de opoziţie care anunţă că, imediat, piaţa moldovenească va fi invadată şi sufocată de produsele europene şi că, astfel, va di distrusă capacitatea locală de producţie.

- explicarea oportunităţilor de sprijin financiar masiv şi imediat pentru Republica Moldova oferite de Programul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru ţările din vecinătatea UE (ENPARD) – sprijin care vizează inclusiv eforturile producătorilor moldoveni de a-şi îmbunătăţi accesul pe piaţa europeană.

Din nou, ne întoarcem la context. Care este acesta:

Acordul cu UE nu limitează în niciun fel acordurile comerciale ale Moldovei cu părţi terţe.

- Incompatibilitatea DCFTA - Uniunea Vamală Euro-asiatică vine numai din natura Uniunii Vamale.

- Cînd au creat Uniunea Vamală, Rusia, Belarus şi Kazahstan au decis să transfere către Uniunea vamală competenţele de politică vamală - acesta este un transfer de suveranitate. Spre exemplu, dacă statele CSI ar decide să creeze o zonă de liber schimb, n-ar fi nici o problemă cu acordul semnat cu UE.

Piaţă şi putere economică – comparaţie între UE şi Uniunea Euro-Asiatică (Rusia, Belarus, Kazahstan)

Sursa – Asociaţia pentru politică Externă din R. Moldova citată in Strategia de dezvoltare a agriculturii RM

Criterii;                                                Uniunea Europeană;                                    Uniunea Eurasiatică

Piaţă de                                               503 milioane consumatori (x3);                165 de milioane de consumatori

PIB total de:                                       15,3 miliarde USD (x5,6);                         2,74 miliarde USD

PIB cap locuitor:                                 34.000 USD (x2);                                      14.866 USD

Comerţ exterior:                                  3,7 trilioane USD (x3,7);                          1 trilion USD

Investiţii anuale interne:                    2,88 miliarde USD (x4,7);                        603 milioane USD

Cheltuieli anuale cercetare inovare:   240 miliarde USD (x15,6);                      15,3 miliarde USD

Investiţii directe străine în Uniune:   7972 miliarde USD (x18);                       435 miliarde USD

Investiţii directe în străinătate:        9524 miliarde USD (x28,7);                    330 miliarde US

Şi atunci, ce a propus Cioloş la solicitarea directă formulată de premierul Leancă la finele lunii aprilie, propunere aprobată de Comisia Europeană? Susţinerea fără rezerve a dublarea contingentelor de import (fără taxe) pentru 5 categorii de fructe şi legume importante pentru Republica Moldova, dar considerate sensibile pentru UE. A fost demarată o procedură de urgenţă astfel încît modificările să fie făcute înainte de semnarea AA/DCFTA pe 27 iunie. Rezultatul este că pentru 6 produse importante la export pentru Moldova (usturoi, roşii, struguri de masă, mere, prune şi suc de struguri) au fost stabilite cote de export exceptate de taxe, mult peste ce exportă Moldova în prezent în UE. Avînd în vedere situaţia din Ucraina şi riscul de fi confruntaţi cu un embargo din partea Rusiei, după semnarea Acordului de Asociere, pentru cinci din aceste produse Guvernul Republicii Moldova a solicitat deja dublarea acestor cote.

Cît de important? Spre exemplu, în perioada 2009-2013, Republica Moldova a exportat în UE 163 de tone de roşii pe an. Contingentul negociat în cadrul DCFTA a fost de 1000 de tone/an. Apoi, în urma solicitării PM Leancă, acest contingent va fi dublat la 2000 de tone/an (la fel pentru mere, prune, struguri de masă, suc de struguri). Asta după ce tot Cioloş obţinuse ca, de la începutul acestui an, să fie liberalizat complet accesul vinurilor moldoveneşti pe piaţa europeană, eveniment fără precedent în istoria UE.

Interesant, cu ochii şi spre contextul regional, este faptul că Dacian Cioloş s-a dus şi la Comrat unde s-a întîlnit cu Mihail Formuzal, şeful Unităţii teritoriale autonome din Găgăuzia şi cu Dimitri Constantinov, preşedintele Adunării populare. Başcanul Formuzal a spus că s-a văzut de multe ori cu oficiali ai Comisiei dar că asta a fost prima discuţie pragmatică şi concretă despre sprijinul pe care-l poate oferi UE.

Agenţia Moldpres îl citează pe Formuzal: „Agricultorii noştri doresc să aibă o închipuire clară cum va fi situaţia lor în viitorii 5-10 ani, cum va fi asigurată susţinerea sectorului agrar din ţara noastră comparativ cu alte state din UE”. Solicitînd şi obţinînd sprijinul Comisiei Europene astfel încît Găgăuziei să-i revină un procent de 5% din fondurile alocate Republicii Moldova pentru agricultură şi dezvoltare rurală. De asemenea, a solicitat organizarea unor vizite ale producătorilor din zonă la ferme şi companii agricole din Uniunea Europeană pentru schimb de experienţă şi investiţii pentru creşterea capacitaţii de depozitare, sortare, ambalare a legumelor şi fructelor produse în regiune.

Plus, iarăşi ca gest politic cu semnificaţii mai largi, Cioloş a participat la o dezbatere cu studenţii facultăţii de Agronomie de la Universitatea de Stat din Comrat cărora le-a promis că, pe baza unui concurs de proiecte, pentru autorii celor mai bune dintre acestea, va facilita organizarea unor stagii în ferme din Uniunea Europeană.

Dacian Cioloş a formulat, inteligent, un pariu cîştigător pentru Republica Moldova şi în favoarea drumului său european. Se poate extinde «raţionamentul Cioloş» şi spre Ucraina ? Cu ce argumente concrete ? Despre asta, într-un material viitor.

Articol preluat din Adevărul.ro