O sculptură de 14 tone reprezentînd o sirenă ar putea fi îndepărtată din Fort Dragør, de lîngă Copenhaga. Considerată prea vulgară de criticii săi, aceasta a dat naştere unor controverse în rîndul danezilor cu privire la reprezentarea corpului feminin în spaţiul public, relatează The Guardian.

Măsoară 4 metri pe 6, cîntăreşte 14 tone şi divizează Danemarca. Marea Sirenă de la fortul Dragør, de lîngă Copenhaga, a generat o dezbatere aprinsă cu privire la reprezentarea corpului feminin în spaţiul public. Agenţia daneză pentru palate şi cultură a ordonat retragerea sa oficial pentru că sculptura nu corespunde patrimoniului cultural al sitului. Neoficial, motivul este că formele sale generoase şi sînii opulenţi deranjează.

Criticul de artă Mathias Kryger, de la ziarul Politiken, a calificat-o drept „urîtă şi pornografică”.

Sørine Gotfredsen este de aceeaşi părere. Jurnalistă şi preot, ea scrie în cotidianul danez Berlingske: „Ridicarea unei statui care reprezintă visul înfierbîntat al unui bărbat despre cum ar trebui să arate o femeie este puţin probabil să favorizeze acceptarea propriului corp de către multe femei”. Ea adaugă: „Este cu adevărat reconfortant că mulţi consideră statuia vulgară, lipsită de poezie şi nedorită, deoarece suntem sufocaţi de corpuri impunătoare în spaţiul public”.

În faţa controverselor stîrnite, Peter Bech, autorul acestei opere, ripostează. Pentru el, criticile sunt nefondate: sînii sirenei sale sunt pur şi simplu „de o dimensiune proporţională cu scara statuii”.

Cu toate acestea, unele voci se ridică în apărarea Marii Sirene. Aminata Corr Thrane, redactor-şef al secţiunii de dezbateri din Berlingske, denunţă o formă de stigmatizare corporală. „Sînii goi ai femeilor trebuie să aibă o formă şi o dimensiune academică specifică pentru a putea apărea în public?”, întreabă ea. Pentru ea, controversa relevă mai ales „atitudinea societății faţă de corpul femeilor în general”.

Jurnalista face chiar o paralelă interesantă cu celebra Mica Sirenă, statuie de bronz amplasată pe o stîncă în portul Copenhaga. „Marea Sirenă este fără îndoială ceva mai puţin goală decît mica sa contemporană din bronz şi granit. Pe de altă parte, are sînii mai mari şi probabil că aici e problema”, scrie ea, o reflecţie care o duce la concluzia: „Poate că cele două statui reprezintă cele două faţete ale femeii şi relansează eterna dezbatere despre ce înseamnă o femeie adevărată. Şi poate chiar ce înseamnă o femeie greşită”, adaugă Aminta Corr Thrane.

Controversa în jurul Marii Sirene nu este însă nouă. Creată în 2006 ca răspuns la turiștii care considerau că Mica Sirenă era prea mică, ea a fost instalată iniţial pe digul Langelinie, în Copenhaga, nu departe de celebra sa „verişoară”. Dar, încă din 2018, în faţa protestelor locuitorilor care o considerau „falsă şi vulgară”, a trebuit să se mute la fortul Dragør. Astăzi, viitorul ei rămîne incert. Municipalitatea a refuzat oferta sculptorului de a-i ceda gratuit opera.