Cîte case de locuit vor rezista loviturii naturii?

Dacă e să ne luăm după frecvenţa ultimelor cutremure de pămînt distrugătoare care s-au produs la noi şi după teoriile unor experţi consacraţi din acest domeniu, anul viitor s-ar putea să ne scuture atît de puternic, încît nu ne-am alege doar cu o frică bună, ci şi cu pierderi materiale însemnate, mai ales cu deteriorări masive ale fondului locativ. Pentru că, după cum a declarat recent Marcel Răducan, ministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, 134 de mii de blocuri locative au fost construite în anii 1945-1970, alte 160 mii au fost ridicate pînă în 1991, iar 50 mii, în ultimele două decenii.

Reiese că fondul locativ al ţării este învechit de a binelea. Cîtă parte din el va rămîne întreg în cazul unul cutremur de pămînt de puterea celui din 1977, să zicem? Dar să ne facem mari iluzii nici în ce priveşte rezistenţa caselor de locuit construite în a două jumătate a deceniului trecut, cînd s-a produs o adevărată explozie (boom) în sfera construcţiilor de locuinţe pe fundalul creşterii nemaiauzite a transferurilor de bani de la moldovenii care lucrează peste hotare. Chiar şi unii specialişti din construcţie vorbeau că calitatea lucrărilor executate în această perioadă, respectarea tehnologiilor din domeniu lăsau de dorit.

Firmele de construcţii, care se înmulţiseră ca ciupercile după ploaie, cu lucrători recrutaţi din satele ţării care pînă atunci nu văzuseră macara, excavator, mistrie, de abia reuşeau să preia comenzile pentru apartamente. Desigur, cui îi păsa atunci de calitatea lucrărilor, materialelor de construcţii? se zice că blocurile locative ridicate prin anii 2006-2008 s-ar prăbuşi ca nişte case din nisip. Unul dintre foştii conducători ai Inspecţiei de Stat în Construcţii mă asigura că toate blocurile locative construite pînă la începerea crizei mondiale, ale căror calitate a fost confirmată prin semnătura lui, vor rezista la un cutremur mare de pămînt, dar el nu băga mîna în foc pentru cele construite ilegal.

După ultimul cutremur de pămînt din Vrancea de acum cîteva săptămîni de peste 5 grade care ne-a gîdilit şi nouă nervii, România arăta ca un stup de albine scuturat de cineva din afară. Toată mass-media de aici vuia, experţii, autorităţile centrale, locale, luate la întrebări, vorbeau doar despre starea fondului locativ al ţării, despre gradul de rezistenţă a lui în eventualitatea unui seism de peste 7 grade. Mai pe scurt, s-a dat alarma. Pe cînd la noi, nicio reacţie. De parcă ne-am dat huţa puţin şi ne-am continuat somnul mai departe.

Dar iată că săptămîna trecută, întîmplător sau nu, Guvernul RM a adoptat un regulament care prevede inventarierea tehnică şi paşaportizarea blocurilor locative din ţară. Deşi se spune că menirea acestei măsuri este de a completa datele privind starea tehnică a clădirilor cu această destinaţie, de a vedea cît de bune sînt ele pentru a servi drept locuinţe pentru oameni şi care din ele pot supuse lucrărilor de reparaţie, de reconstrucţie, de reabilitare termică, de consolidare sau demolare, totuşi rezultatele vor arăta şi în ce măsură fondul nostru locativ poate rezista la un mare cutremur de pămînt şi ce s-ar putea face pentru a diminua nu doar pierderile materiale, ci şi cele umane.

Urmează ca toate blocurile locative din ţară să aibă o carte tehnică. Tot aşa cum fiecare dintre noi are un buletin de identitate În acest document se vor concentra toate datele despre clădirea respectivă: adresă, forma de proprietate, din ce este construit, numele proiectanţilor, organizaţiilor care l-au ridicat, valoarea, suprafaţa totală, numărul de apartamente, dimensiunile, data executări ultimile reparaţii, gradul de rezistenţă. Mai pe scurt, totul-totul despre blocul locativ respectiv.

Acest act nu se aplică pentru prima dată. Elena Bejenaru, director al direcţiei generale de arhitectură, construcţii şi locuinţe a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, precizează că blocurile locative ridicate după 1996 dispun deja de carte tehnică. După punerea în aplicare a Regulamentului privind inventarierea tehnică şi paşaportizarea blocurilor adoptat prin hotărîrea Guvernului RM de săptămîna trecută acest document va fi obligatoriu pentru toţi acei care se implică în activitatea de proiectare, construcţie şi investiţie în domeniul locativ de pe teritoriul ţării

Referitor la gradul de rezistenţă al blocurilor locative. Acesta va fi stabilit după o cercetare vizuală de către experţii tehnici şi comisiile specializate ale instituţiilor de proiectare pentru a determina starea construcţiei, prezenţa crăpăturilor în pereţi şi poziţia lor, adică direcţia, lungimea, mărimea deschiderii etc. În baza deteriorărilor, deformaţiilor constatate, se vor atribui 5 categorii privind starea tehnică a clădirii: bună, satisfăcătoare, nesatisfăcătoare, vetustă, adică învechită şi inutilizabilă, după care se va lua decizia privind perspectivele blocului locativ respectiv: fie că este consolidat, fie că urmează să fie demolat. În cazul descoperii unor fisuri mari nu este exclusă cercetarea detaliată a casei date.

Se precizează că lucrările de reconstrucţie a clădirilor de locuit, pentru a fi folosite încă multă vreme drept loc de trai al oamenilor, a le spori confortul, a le moderniza radical reţelele inginereşti şi a le îmbunătăţi estetic exteriorul, vor fi corelate cu concepţia de reconstrucţie a cartierului, sectorului, localităţii. Administratorii blocurilor locative vor putea realiza aceste lucrări doar conform Regulamentului dat.

Din păcate, Regulamentul nu prevede aplicarea unor însemne speciale, ca exemplu bulinele roşii în România, pentru clădirile ce reprezintă un mare pericol şi care ar putea să se prăbuşească în cazul unui cutremur mare. Elena Bejenaru a precizat că acestea vor aplicate doar după aprobarea Codului urbanismului şi construcţiilor, care este elaborat de Minister încă din aprilie, curent. Dar cea mai scăpare, cred că, totuşi, o reprezintă lipsa unor termeni precişi de inventariere tehnică şi paşaportizare, deşi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor va recomanda îndeplinirea Regulamentului începînd cu anul viitor. În consecinţă, multe autorităţi locale, administratori ai fondului locativ ar putea tărăgăna procesul de inventariere tehnică şi paşaportizare a blocurilor locative construite pînă în 1996 nu se ştie cîtă vreme. Chiar dacă, în opinia Ministerului, aceste lucrări nu necesită cheltuieli suplimentare. Dacă, între timp, desigur, nu dea Domnul!, să ne lovească un cutremur devastator.

Vlad LOGHIN