Comert cu inghetata cu iz politic

Tentaculele dezmățului pedist au pătruns și în sfera comerțului stradal cu înghețată și băuturi răcoritoare din municipiul Chișinău. În ultimul timp, cu complicitatea Primăriei, au fost înlăturați abuziv vechii operatori din domeniu și au fost promovate trei rețele mari de gherete, printre care o companie a cărui fondator administrează o firmă afiliată „Avia Invest” S.R.L., cea care a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău.

În ultimii ani, în municipiul Chișinău s-au accelerat procesele de monopolizare în diverse sfere de activitate. După ce monopolizarea și concentrarea capitalurilor a penetrat aproape toate ramurile economiei locale, în sfîrșit, le-a venit rîndul și micilor comercianți să cadă în mrejele marilor rețele de retail. De menționat că amplificarea proceselor de monopolizare este un indiciu în plus ce vădește slăbiciunea economiei naționale, ce demonstrează lipsa domeniilor pentru investiții profitabile. În aceste condiții, capitalurile se îndreaptă și spre domenii cu capitalizare scăzută, cum este comerțul stradal. Atît doar că ne dorim ca acest proces de dezvoltare a rețelelor de retail să aibă loc cu respectarea legislației și a regulilor de concurență loială.

Să facem o scurtă incursiune în istoricul comerțului stradal! Acest tip de comerț a apărut la începutul anilor 90 ca un remediu temporar împotriva șomajului din acea vreme, cauzat de închiderea în masă a întreprinderilor de stat. Perceput inițial ca fenomen provizoriu, comerțul stradal s-a permanentizat în timp, avînd în vedere tranziția extrem de prelungită de la economia planificată la o economie de piață liberă și civilizată. Pe parcursul ultimilor decenii, acesta s-a transformat – cu concursul autorităților locale și a conjuncturii economice –, îmbrăcînd forme de organizare mai civilizate. Reglementînd această sferă de activitate, autoritățile publice locale au încercat să mențină un echilibru între aspectul urbanistic al municipiului și impactul social al acestui gen de comerț. Acest fenomen va subzista atît timp, cît va fi un remediu important împotriva șomajului. De altfel, amploarea comerțului stradal a scăzut în ultimii ani nu din cauza reglementării excesive din partea autorităților, ci din cauza micșorării ratei șomajului.

Un gen particular de comerț stradal este comerțul cu băuturi răcoritoare și cu înghețată. Datorită specificului său, acest tip de comerț s-a bucurat de un grad mai mare de indulgență din partea autorităților, în ceea ce privește permisivitatea și reglementarea activității. La rîndul lor, agenții economici din domeniu au fost și ei preocupați de aspectul estetic și încadrarea urbanistică firească a unităților comerciale și de percepția publică asupra activității sale.

De exemplu, la începutul anului 2008, încurajați de valul schimbărilor din acea perioadă, un grup de comercianți din domeniu s-a adresat viceprimarului Nistor Grozavu cu rugămintea de a promova o reglementare urbanistică unică în sfera comerțului cu apă și înghețată. S-a propus elaborarea cîtorva proiecte standardizate pentru acest tip de comerț. Inițial, viceprimarului Grozavu ideea i-a plăcut, promițînd că o va valida la Consiliul urbanistic și dînd undă verde pentru elaborarea proiectelor respective.

Grupul de comercianți a elaborat aceste proiecte. Au fost propuse trei tipuri de proiecte de gherete provizorii, de sezon, cu suprafața de 3 m.p., în funcție de încadrarea urbanistică și amplasare. Aspectul estetic corespundea genului de produse comercializate (apă și înghețată) și zonei de amplasare (parc, stradă). Modelele propuse pentru unitățile de comerț urmau să fie recomandate tuturor operatorilor din domeniu. Astfel, comerțul cu apă și înghețată ar fi căpătat un aspect civilizat și o încadrare mai firească și organică în peisajul urban. Însă, peste o lună, viceprimarul sus-pomenit s-a răzgîndit, invocînd un motiv hilar de genul că undeva, pe la Ciocana, a fost amplasată o gheretă cu două etaje (?). Cred că cuiva îi convenea haosul din domeniu și varietate eclectică de unități de comerț ambulant.

Atacul raider din domeniul comerțului cu apă și înghețată

Cu doi ani în urmă, după ce partidul democrat și-a instalat omul său la Primărie – primărița uzurpatoare Silvia Radu –, s-a început atacul raider și în domeniul comerțului stradal. Combinația s-a efectuat în cîteva mișcări. Mai întîi, premierul Pavel Filip s-a împiedicat de tarabele din zona centrală. Într-o ședință de Guvern, dînsul și-a exprimat nemulțumirea referitor la comercianții din Grădina Publică, care, chipurile, l-au deranjat cînd punea flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfînt. Pe semne că alte probleme de rezolvat prim-ministrul țării nu mai avea.

Factorii de decizie de la Primărie au reacționat imediat și cu o slugărnicie grețoasă. Indicația prim-ministrului a fost pusă în executare prin Dispoziția nr. 978-d din 10 octombrie 2017, semnată de Nistor Grozavu, prin care se dispunea demontarea și evacuarea gheretelor și a unităților de comerț ambulant din Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfînt și din Scuarul Catedralei. Asta deși actele permisive ale comercianților erau încă perfect valabile. Dar, în pofida acestui fapt, autoritățile locale – cu apucături haiducești –, au purces la executarea indicației ilegale a lui Pavel Filip.

Evacuarea a fost efectuată ca pe timp de război: într-un timp foarte scurt, cu implicarea organelor de forță și cu amenințări la adresa comercianților. Agenții economici, care au fost evacuați într-un mod barbar și ilegal, au contestat în instanță acțiunile Primăriei. Faptul că acțiunile Primăriei au fost motivate de indicația prim-ministrului ni-l confirmă și un pasaj nostim din recursul depus la Curtea Supremă de Justiție de către juristul Primăriei: „Este de menționat că, dispoziția contestată a fost emisa la solicitarea prim-ministrului Republicii Moldova, dl. Pavel Filip, care s-a arătat nemulțumit de faptul că Gradina Publică Ștefan cel Mare și Sfînt este împînzită de tarabe și gherete”.

Însă acest argument juridic imbatabil n-a impresionat pe nimeni și, într-un final, toate instanțele au dat cîștig de cauză agenților economici, anulînd dispoziția sus-numită ca fiind ilegală. Privind acum retrospectiv lucrurile, avem o bănuială rezonabilă că indicația lui Pavel Filip nu a fost un simplu moft populist, ci o acțiune premeditată pentru promovarea agenților economici afiliați partidului democrat. În timp ce vechii comercianți din domeniu umblau prin instanțe, Primăria continua să elibereze acte permisive pentru comerțul stradal altor agenți economici.

Perioada estivală anuală de comercializare a băuturilor răcoritoare și a înghețatei demarează odată cu emiterea dispoziției respective a primarului general. Dispoziția este emisă în baza Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău. Prin regulament sunt impuse cerințe și interdicții față de activitatea de comerț desfășurată în municipiu. Aceste cerințe și interdicții se referă, în particular, la sortimentul produselor vîndute, la amplasare, la tipul unităților de comerț utilizate etc.

În zona centrală – în regim de comerț ambulant – se permite comercializarea doar a băuturilor răcoritoare și a înghețatei. În anul 2019, sezonul estival a început prin emiterea Dispoziției primarului general interimar nr. 317-d din 21 mai 2019 „Cu privire la desfășurarea comerțului ambulant stradal în sezonul estival 2019 în municipiul Chișinău”. Ar fi firesc ca începutul perioadei de comercializare să fie exact indicat în regulamentul de comerț. Acum perioada estivală variază în fiecare an și depinde, în sens larg, de dispoziția primarului. Astfel, sfidînd legile naturii, primarul decide cînd vine primăvara sau vara pentru comercianți. Stabilirea unei date exacte de începere a sezonului ar asigura o stabilitate și o previzibilitate a activității economice.

Încălcarea legislației în domeniul comerțului cu apă și înghețată

După ce în mod ilegal s-a curățat terenul pentru ai săi, s-a purces la a doua etapă – cea de promovare a altor agenți economici. După cum spuneam, prin Dispoziția nr. 317-d s-a deschis sezonul de comercializare. În această dispoziție s-a stabilit tipul de unitate de comerț permisă spre utilizare – rulotă – și s-au indicat locațiile și numărul de unități de comerț permis pentru fiecare parc. Pentru înlăturarea comercianților vechi, Primăria nu s-a ostenit cu elaborarea de scheme sofisticate și ingenioase. În unele cazuri, pur și simplu, s-a refuzat eliberarea schemei de amplasare (primul act permisiv) pe motiv că încă nu este emisă dispoziția primarului, deși Codul administrativ stabilește o procedură de amînare a examinării dosarului pînă la emiterea dispoziției.

În alte cazuri, s-a tergiversat eliberarea actelor permisive, pentru ca, într-un final, să li se răspundă că locațiile permise au fost deja epuizate. S-a făcut totul ca agenții economici care activau de mulți ani să fie eliminați, fiind favorizate trei rețele mari de gherete.

Avînd în vedere situația creată în această sferă de activitate, mi-am propus să fac o analiză privind legalitatea actelor permisive și a corespunderii stării de drept reflectată în acte cu starea de fapt pe teren. Am depistat o multitudine de încălcări. Voi menționa doar unele din ele: s-a depășit numărul punctelor de comerț legal admise pentru amplasare; pe lîngă gherete sunt amplasate ilegal terase de vară; se utilizează alte unități de comerț ambulant decît cele permise (rulote), cu depășirea dimensiunilor legale; nu se respectă sortimentului de produse permis spre comercializare în această zonă (apă, înghețată) etc.

Încălcările sunt comise atît de către autoritățile publice locale, cît și de către comercianți. Primăria a eliberat acte permisive (scheme de amplasare și notificări) cu încălcarea actelor normative sus-menționate, iar comercianții, în multe cazuri, nu respectă nici actele eliberate legal.

În ce privește depășirea numărului de puncte de comerț față de numărul stabilit prin Dispoziția nr. 317-d, vom aduce două exemple relevante! Pentru Grădina Publică și Scuarul Catedralei au fost eliberate 16 scheme de amplasare în locul celor 8 locații prevăzute în Dispoziția nr. 317-d. În Parcul Valea Morilor sunt amplasate 19 unități de comerț, prin dispoziție fiind permise doar 13.

Încălcări s-au comis și în privința teraselor de vară, care nu pot fi amplasate pe lîngă astfel de unități de comerț ambulant. În plus, este obligatorie conectarea teraselor de vară la rețelele de apeduct și canalizare și asigurarea veceurilor pentru clienți, ceea ce nu s-a făcut în cazul dat. În unele scheme de amplasare și notificări nici nu se indică terasele de vară. Deși în realitate terasele de vară funcționează. Astfel, acestea nu vor fi luate la evidență în scopuri fiscale. Astfel, prin neplata taxelor pentru terase, va fi prejudiciat bugetul public local. Cine va repara acest prejudiciu?

În unele scheme de amplasare s-a indicat un alt sortiment de mărfuri decît cel stabilit prin actele normative menționate (apă și înghețată) și anume: patiserie, cofetărie, bucate, pop-corn, bere etc. În unele scheme de amplasare, în general, nu s-a indicat sortimentul de produse permis spre vînzare, ceea ce contravine Regulamentului de desfășurare a activității de comerț.

Comerțul stradal ambulant în zonele respective trebuie să fie desfășurat prin intermediul rulotelor/remorcilor (p. 2 din Dispoziția nr. 317-d din 21.05.2019). În realitate, sunt instalate unități de comerț de tot soiul: rulote, chioșcuri, gherete, tonete. Un tip inedit de unități de comerț recent apărute sunt niște șoproane de vreo 20 de m.p., fixate rigid de caldarîm, ceea ce este interzis pentru astfel de construcții. Unele unități de comerț ambulant depășesc suprafața legală de 12 m.p., care poate fi folosită fără încheierea contractului de arendă funciară cu Primăria. Neavînd relații funciare contractuale cu Primăria, pentru terenul ocupat abuziv nu se achită plata de arendă.

Încălcările depistate pot fi motiv de reflecții pentru Procuratură și Serviciul Fiscal. Cine va recupera prejudiciul cauzat bugetului municipal? Poate cei care acoperă astfel de ilegalități?

Rețelele de gherete care controlează piața băuturilor răcoritoare și a înghețatei

După această analiză succintă a pieței respective și depistarea multor încălcări, a apărut fireasca întrebare: cine își poate permite în așa hal să nesocotească legislația și bunul-simț? Investigația făcută ne-a convins că comerțul stradal cu apă și înghețată este dominat în mare parte de trei rețele de gherete.

Prima – și cea mai veche – este rețeaua Coffe Time/Unicafe, despre care presa a scris că ar fi controlată de Lucian Chirtoacă, fratele fostului edil al capitalei. Firmele respective dau dovadă de un cameleonism și agilitate organizațională ieșită din comun, schimbîndu-și des denumirile, fondatorii și adresele juridice. Se creează impresia că se dorește ascunderea urmelor și mascarea identității reale a beneficiarului final.

A doua rețea de gherete este rețeaua Sandra a companiei „P.A. Gherasimenco” S.R.L. Fondată de fratele lui Vasile Gherasimenco, fost procuror adjunct în Procuratura municipiului Chișinău. Acesta a fost în vizorul presei pentru că ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri. Atunci, Comisia Națională de Integritate a solicitat Procuraturii Anticorupție să deschidă dosar penal, însă procurorii au refuzat să facă acest lucru. Fostul procuror Ivan Diacov afirmă că acesta este beneficiarul real și al Centrului comercial din str. Ismail, 86, o construcție controversată cu suprafața de 1.102,5 metri pătrați.

Ultima rețea este cea a companiei „D.S. Veles-Prim” S.R.L., care se dezvoltă furtunos în ultima vreme, răspîndindu-se prin tot orașul. Fondatorii acesteia sunt doua persoane fizice, una dintre care – Victor Andronachi – este și administrator al firmei „Avia Invest Petrol” S.R.L. Principalul gen de activitate al acestei companii este importul de carburanți. La rîndul său, fondatori ai „Avia Invest Petrol” S.R.L. sunt doua companii cunoscute: „Avia Invest” S.R.L. și „Fly Petrol” S.R.L.

Firma „Avia Invest” S.R.L. este cea care a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău, iar compania „Fly Petrol” S.R.L. este fondată și administrată de cetățeanul american Filipp Gurvits.

Filipp Gurvits figurează și în investigația Ziarului de Gardă, publicată în articolul „Tranzacții și interese de milioane la Aeroport”. Prin intermediul firmei sale „Fly Petrol” S.R.L., acesta a participat la schema de deetatizare a companiei de stat „Aeroport Handling”, care se ocupă cu deservirea la sol a aeronavelor care aterizează pe teritoriul Aeroportului International Chișinău. Gurvits a activat și în calitate de șef adjunct al întreprinderii „Servicii comunal-locative” din Orhei, pe timpul cînd Ilan Șor era primar de Orhei. Filipp Gurvits este cetățean american și este rudă cu Valentin Gurvits, avocat american, cel care l-a reprezentat anterior pe Vladimir Plahotniuc.

Nu știm în ce relații de rudenie sunt Victor Andronachi, unul din fondatorii rețelei, și Vladimir Andronachi, deputat și apropiat a lui Vladimir Plahotniuc. Însă putem presupune că încrengătura pedistă și-a întins tentaculele și asupra afacerilor cu apă și înghețată. Să înțelegem că așa de mult a scăzut profitabilitatea afacerilor petroliere și aviatice, încît afaceriștii respectivi, pentru a-și redresa situația financiară, și-au îndreptat privirile spre comerțul cu înghețată.

Observăm un lucru comun pentru toate cele trei rețele de gherete: prin intermediul unor construcții organizaționale multietajate de firme și fondatori, de tip „matrioșcă” rusească, se încearcă ascunderea, camuflarea beneficiarul efectiv al afacerilor respective.

Actuala stare de lucruri în domeniul comerțului cu apă și înghețată s-a creat cu complicitatea autorităților publice locale, deoarece acestea eliberează scheme de amplasare și notificări de comerț. Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior prevede asigurarea concurenței loiale și stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Însă Preturile de sector – prin intermediul schemelor de amplasare – au eliminat micii comercianți, dîndu-le preferință rețelelor mari de retail din domeniu. Nu s-a respectat principiul „primul venit, primul servit”. În acest fel, Primăria nu a asigurat concurența loială, a promovat practici comerciale discriminatorii în domeniu, susținînd marile rețele și discriminînd micii comercianți.

Pe 30 octombrie s-a finalizat sezonul estival curent, stabilit prin actele normative de resort. În acest sens, a fost emisă Dispoziția nr. 769-d din 29 octombrie 2019 „Cu privire la închiderea sezonului estival 2019 a comerțului ambulant stradal în municipiul Chișinău”, prin care, avînd în vedere expirarea actelor permisive, comercianții respectivi sunt obligați să evacueze unitățile de comerț ambulant. Însă gheretele nu s-au clintit din loc și continuă să activeze. Astfel, nu putem vorbi doar de încălcări ale legislației, ci de un comerț completamente ilegal.

Unde sunt acum Poliția și Primăria, care au obligația să combată comerțul ilegal? Dar cei care cu exces de zel, la indicația lui Pavel Filip, au evacuat brutal comercianții care aveau toate actele în regulă? Unde-s sancțiunile pentru comerțul ilegal? Sau aceștia reacționează numai la comandă politică?

Se pare că în Preturi și în Direcția de comerț au rămas destule creaturi pediste, care intenționează să saboteze activitatea și imaginea noii conduceri a Primăriei. Personaje care își schimbă culoarea politică în funcție de circumstanțe și care vor dori să se ungă și pe lîngă primarul ales.

Am sesizat printr-un demers direcția de profil a Consiliului Municipal Chișinău despre problemele și încălcările legislației depistate. Am primit un răspuns formal în care, în principiu, se recunoșteau încălcările sesizate și se promitea că se vor lua măsurile de rigoare, fără să se precizeze care sunt acestea.

Subdiviziunea de profil a CMC în domeniul comerțului este Direcția generală comerț, alimentație publică și prestări servicii (DGCAPPS). Direcție care trebuie să monitorizeze și să reglementeze în limitele competenței sale activitatea de comerț. De altfel, denumirea pretențioasă a acesteia încă o dată confirmă regula că forma frumoasă maschează lipsa conținutului. Direcția s-a transformat într-un organ de constatare statistică. De cîțiva ani, factorii de decizie din Direcție promit elaborarea unei concepții a comerțului în municipiul Chișinău, inclusiv a comerțului stradal. Concepție care să prevadă reguli clare, previzibile și egale pentru toți operatorii din domeniu. Dar, pînă în prezent, nu s-a elaborat nici măcar o schiță sau un plan al acestei concepții.

Credem că reformarea DGCAPPS, ca, de altfel, a întregii administrații publice locale, este un imperativ al vremii. Se cere adoptarea unei noi organigrame a Direcției pentru a o transforma dintr-un organ statistic într-o entitate care va elabora politici publice, va monitoriza activitatea comercială și va avea o poziție activă în influențarea stării de fapt și de drept în domeniul comerțului municipal. (Pentru detalii suplimentare: https://igorcalin.wordpress.com/interpelari/)

Igor Călin