Guvernul este slab, iar interesele personale sînt imense

Autor: Mihai CONŢIU

De ce va rata premierul Filip acordurile cu România, FMI şi SUA? Să încercăm să răspundem la această întrebare. La întrevederea dintre premierul moldovean Pavel Filip şi prim-ministrul român Dacian Cioloş, legată de împrumutul promis RM de către România, vă reamintim că şeful Cabinetului de la Bucureşti a spus următoarele:

„Prima tranşă constituie 60 de milioane de euro. Livrarea acestei tranşe depinde de votarea acestuia în Parlament şi ratificarea de către preşedinte. Nu vom aştepta semnarea acordului cu FMI, dar vom aştepta prima vizită a reprezentanţilor FMI în Moldova. Aşteptăm să vedem angajamentele concrete ale Guvernului Filip”. "Înainte de a livra prima tranşă a acestui acord (financiar rambursabil - n.r.), ne aşteptăm din partea Guvernului Republicii Moldova să vină cu cîteva măsuri concrete care să demonstreze voinţa de reformă. În următoarele zile, pînă la sfîrşitul săptămînii, vom veni cu o listă de cîteva măsuri pe care Guvernul ar putea să le ia. (…) Totodată, România doreşte să îşi coordoneze sprijinul financiar rambursabil şi cu Comisia Europeană şi cu FMI". „Guvernul României se angajează să ajute cetăţenii din Moldova a căror situaţie financiară este dificilă. Mă refer la produse de strictă necesitate: produse alimentare şi pentru încălzire.”

Printre solicitările care vor fi transmise Chişinăului se află numirea unui guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova, implementarea Acordului de asociere a R. Moldova la UE, aprobarea pachetului de măsuri anticorupţie şi un alt pachet de legi referitoare la mediul de afaceri. Observăm, aşadar, că partea română solicită Chişinăului, ca o condiţie firească, aceleaşi lucruri cerute şi de FMI, BM şi UE. Pavel Filip s-a angajat solemn că va întreprinde toate acţiunile de rigoare. Îşi imaginează cineva că Guvernul Filip va reuşi să facă într-o lună, două sau mai multe tot ceea ce nu s-a realizat în şase ani? Sigur că nu! Pentru că pe 27 ianuarie, miercuri, premierul Filip a spus nu protestatarilor cu care ar fi trebuit să stea de vorbă. Aşa i s-a sugerat la Bucureşti!

Cu ce merge acum Filip în faţa partenerilor de dezvoltare?

Pentru ca România, FMI şi UE să ia în serios acest Guvern, premierul Filip nu trebuie să avanseze doar cîteva măsuri populiste, căci partenerii externi văd că se doreşte iar trişarea lor. Măsurile rapide întreprinse de Guvern imediat după revenirea lui Filip de la Bucureşti ne întăresc certitudinea că iar se încearcă trişarea partenerilor externi. De data aceasta, însă, este greu de crezut că cineva o să mai accepte simulacrele de reforme, căci iată cum au şi început să le mimeze, comparativ cu ceea ce ar trebui să facă în mod real, fiind vorba despre finanţarea externă a RM!

Ca să „convingă” pe toată lumea că Guvernul este decis să reformeze Justiţia, Miercuri, 27 Ianuarie, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unei conferințe de presă, a anunţat că „cei care poartă răspundere pentru pierderea dosarelor împotriva Moldovei la CEDO vor fi acționați în judecată”. Potrivit lui Cebotari, este vorba despre 37 de funcționari care vor trebui să plătească despăgubiri pentru dosarele pierdute. „A sunat ceasul ca fiecare care greșește să plătească pentru ele. Mai ales cînd este vorba despre cetățeanul Republicii Moldova!”, a tunat ca un justiţiar Cebotari.

Ca să înţelegeţi mai bine că este un truc, praf în ochi aruncat românilor, FMI şi UE, iată de ce această „măsură reformatoare” este mult prea îndepărtată de adevăratele acţiuni care trebuie întreprinse! Aici este vorba despre o acţiune civilă tardivă în instanţa de judecată, care nu are nici o legătură cu reformele profunde de care are nevoie sistemul.

De acord, aceştia vor fi acţionaţi în judecată, dar înţelegeţi cît va dura această tevatură? Aceşti judecători acţionaţi în judecată, mai întîi şi mai întîi, probabil că vor trebui suspendaţi din funcţie spre a fi acţionaţi în judecată. La rîndul lor, ei vor contesta suspendarea în toate instanţele, succesiv. Presupunînd că suspendarea lor va fi definitivă, urmează acţionarea lor în judecată spre a fi recuperate pagubele pierdute la CEDO. Asta înseamnă alte procese şi recursuri în toate instanţele. În final, admiţînd că vor pierde în toate instanţele, aceşti judecători se vor adresa la CEDO, unde avem deja certitudinea că vor cîştiga! În tot acest timp, despre ce reforme putem vorbi în acest sens? Vedeţi că este o înşelătorie?

Tot după revenirea de la Bucureşti, ca un „premier justiţiabil şi hotărît”, cum vrea să pară în faţa românilor, FMI şi UE, Pavel Filip „a cerut suspendarea din funcție a conducerii Serviciului Vamal, Inspectoratului Fiscal și a Poliției Economice, pe durata anchetei, pe motiv că aceștia efectuează controale abuzive asupra agenților economici”. Vor mai urma şi alte astfel de acţiuni colaterale, de învăluire, nicidecum din cele profunde, aşa cum ar fi scoaterea de sub control politic şi schimbate conducerile de la Procuratură, CNA, CNI, CSM, instanţelor de judecată, SIS, MAI sau Consiliul Naţional al Audiovizualului. Asta aşteaptă cu adevărat de la Guvernul RM partenerii externi de dezvoltare a ţării! Despre alegerea altui guvernator al BM cu asistenţă internaţională nici nu mai vorbim!

Cu ce altceva ar trebui să mai meargă Filip în faţa finanţatorilor externi?

Pe lîngă reformele descrise mai sus, FMI, BM şi UE aşteaptă şi alte reforme esenţiale, căci aici este vorba despre bani pe care Guvernul vrea ca să-i împrumute şi să-i irosească pe salarii acordate clientelei de partid. Dacă ar fi fost serios în angajamentul său de la întîlnirea de la Bucureşti, dar şi dacă ar fi avut putere reală, imediat cum a revenit la Chişinău, Filip trebuia să facă şi altceva. Simultan cu iniţierea depolitizărilor şi demiterilor amintite, încă de a doua zi, premierul trebuia să ordone întocmirea unor liste nominale cu mii şi mii de funcţionari publici paraziţi şi să le dea preaviz de concediere în termen de o lună.

Partenerii externi nu vor admite la infinit ca să dea RM bani cu împrumut sau sub formă de ajutoare pentru ca Guvernul să dea salarii miilor de bugetari angajaţi suplimentar în semn de „recompensă pentru serviciile electorale aduse în campania electorală”. Aici nu-i vorba doar despre Guvern, ci şi de Parlament, Preşedinţie, raioane, primării, agenţii de stat etc. Acest lucru ar putea fi îndeplinit, căci parcă există o majoritate parlamentară care susţine acest Guvern, nu?

Prin urmare, pentru ca românii, FMI, BM şi UE să creadă că acest Guvern este de bună credinţă şi că Parlamentul îl susţine întrutotul, atunci ar trebui să fie restructuraţi/demişi toţi cei 101 de asistenţi parlamentari ai deputaţilor şi alţi funcţionari auxiliari inutili, Guvernul şi ministerele să restructureze la fel toate posturile parazitare, continuînd cu armatele de birocraţi bugetofagi din agenţiile de stat, raioanele împănate cu salariaţi inutili şi primăriile.

Suplimentar acestor măsuri, tot în regim de urgenţă, Guvernul şi Parlamentul ar trebui să meargă în faţa partenerilor externi de la care vor bani cu un plan de reorganizare teritorială, de desfiinţare a raioanelor, care consumă imense sume de bani doar din raţiuni strict politice. Acum, „Parlamentul majoritar” poate vota rapid orice lege reformatoare, parcă!?

Înţelege cineva de ce partidele de la guvernare îşi protejează aceşti birocraţi care nu produc nimic concret şi subminează Sănătatea şi Învăţămîntul? Aici este vorba despre sume anuale uriaşe, care ar trebui redirecţionate, în primul rînd, spre sistemul de Sănătate, iar mai apoi la Învăţămînt, asistenţă socială etc.

Va avea Guvernul Filip curajul şi puterea să meargă în faţa partenerilor externi cu astfel de măsuri radicale de reformă? Greu de crezut, căci iată cum a început! Cu „NU!”. Premierul nostru este tovarăşul „NIET!” Dacă guvernanţii şi parlamentarii nu vor înţelege că trebuie să facă toate aceste reforme cît mai rapid, atunci nu-i va mai crede nimeni, iar falimentul de ţară este oricum în plin proces de desfăşurare, aşa că… Dar nici nu mai sînt crezuţi.