Cardinali din întreaga lume se întrunesc în conclav începînd de Miercuri pentru a-l alege pe succesorul Papei Francisc. Doar 133 de cardinali, cu vîrsta sub 80 de ani, vor participa la vot.

Iată care sunt 16 dintre acești cardinali ale căror voci vor conta la vot! În timp ce unii sunt prezentați de observatori drept ''papabili'', favoriți pentru a-i succeda Papei Francisc, rezultatul conclavului este întotdeauna imprevizibil, ceea ce face ca orice predicție să fie foarte riscantă, relatează Luni AFP, potrivit Agerpres.

Europa
- Pietro Parolin (Italia), numărul doi la Vatican, 70 de ani –

Secretar de Stat (numărul doi la Vatican) pe aproape întreaga perioadă a pontificatului lui Francisc, acest diplomat cu o vastă experiență a fost mîna dreaptă a Papei și o prezență notabilă pe scena internațională.

Cu o siluetă ușor curbată, o voce răgușită și un temperament calm, el a călătorit în întreaga lume și este cunoscut de numeroși lideri politici, precum și de întreaga Curie Romană (aparatul administrativ al Sfîntului Scaun), în al cărui mecanism este versat.
Membru al Consiliului Cardinalilor, cu o înțelegere profundă a problemelor, el a jucat un rol cheie în semnarea în 2018 a unui acord istoric între Sfîntul Scaun și China privind numirea episcopilor.

- Pierbattista Pizzaballa (Italia), Patriarhul latin al Ierusalimului, 60 de ani –

Fin cunoscător al Orientului Mijlociu, acest franciscan și teolog italian, vorbitor de ebraică și engleză, a sosit la Ierusalim în 1990.

În Septembrie 2023, el a devenit primul Patriarh al Ierusalimului, cea mai înaltă autoritate catolică din Orient. O lună mai tîrziu, a izbucnit războiul între Hamas și Israel, cu repercusiuni în regiune. Numeroasele sale apeluri la pace l-au plasat în centrul atenției.

- Matteo Maria Zuppi (Italia), Arhiepiscop de Bologna, 69 de ani –

Acest diplomat discret și experimentat desfășoară misiuni de mediere politică în străinătate de peste 30 de ani. Membru al comunității romane Sant'Egidio, canalul neoficial de diplomație al Sfîntului Scaun, el a servit ca mediator în Mozambic și ca emisar special al Papei Francisc pentru pace în Ucraina.

Arhiepiscop de Bologna, este președintele Conferinței Episcopale Italiene (CEI) din 2022.
Acest bărbat zvelt, cu o expresie jovială, se bucură de o mare popularitate în Italia datorită activității sale în beneficiul celor mai săraci. El pledează pentru primirea în Biserică a migranților și a credincioșilor homosexuali.

- Claudio Gugerotti (Italia), 69 de ani –

Diplomat experimentat și poliglot, acest italian din Verona (Nord) este un expert în lumea slavă.

Cariera sa l-a condus la îndeplinirea funcției de nunțiu (ambasador al Sfîntului Scaun) în mai multe țări din regiune (Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Ucraina), precum și în Regatul Unit.

Consultat de Papă cu privire la războiul dintre Ucraina și Rusia, el este Prefect al Dicasterului pentru Bisericile Răsăritene din 2022.

- Jean-Marc Aveline (Franța), Arhiepiscop de Marsilia, 66 de ani –

Născut în Algeria, descendent dintr-o familie de ''pied-noir'' andaluzi, Monseniorul Aveline și-a petrecut aproape întreaga viață la Marsilia, unde a devenit o figură emblematică.

Numit arhiepiscop de Marsilia în 2019 și ulterior cardinal, în 2022, acest apărător al fraternității interculturale, cu o prezență zîmbitoare și amabilă, a căutat încă de la început să promoveze dialogul interreligios pașnic și să acționeze pentru apărarea migranților, doi piloni ai pontificatului lui Francisc.

Ales președinte al Conferinței Episcopilor Franței la începutul lunii Aprilie, el a fost și principalul arhitect al vizitei Papei la Marsilia, în 2023.

- Anders Arborelius (Suedia), episcop de Stockholm, 75 de ani –

Acest luteran suedez s-a convertit la catolicism într-o țară a cărei populație, majoritar protestantă, este și una dintre cele mai secularizate de pe planetă.

Primul episcop catolic de naționalitate suedeză, el a fost numit cardinal în 2017.

În acord cu Franisc, Anders Arborelius apără primirea migranților în Europa.

- Mario Grech (Malta), Episcop de Gozo, 68 de ani –

Episcopul de Gozo, a doua insulă ca mărime din micul arhipelag mediteranean al Maltei, a jucat un rol crucial în timpul sinodului despre viitorul Bisericii convocat de Papa Francisc.

Episcopul Grech a fost secretarul general al acestei adunări mondiale, care a deliberat asupra unor probleme cruciale, cum ar fi locul femeilor și al celor divorțați și recăsătoriți.

În această ipostază, el a realizat un delicat exercițiu de echilibristică, urmînd dorința lui Francisc de a crea o biserică deschisă și diligentă, atent în același timp la preocupările conservatoare.

- Peter Erdo (Ungaria), Arhiepiscop de Budapesta, 72 de ani –

Acest intelectual auster, care vorbește șapte limbi, este apreciat pentru expertiza sa teologică și deschiderea către alte religii.

Un fervent apărător al dialogului cu creștinii ortodocși, el acordă, de asemenea, o atenție deosebită și comunității evreiești. Are opinii foarte conservatoare, atît în ceea ce îi privește pe cei divorțați și recăsătoriți, cît și cuplurile homosexuale.

El a fost criticat pentru tăcerea sa în fața exceselor antidemocratice ale Guvernului lui Viktor Orban, în timp ce Biserica din Ungaria, dimpotrivă, a salutat inițiativele sale de renovare a lăcașurilor de cult și de recreștinare a școlilor în numele apărării creștinismului în Europa.

- Jean-Claude Hollerich (Luxemburg), arhiepiscop de Luxemburg, 66 de ani -
Iezuit ca și Francisc, acest cardinal, pasionat de literatura germană și de cultura japoneză, a fost și membru al Dicasterului pentru Cultură și Educație, precum și al celui pentru Dialog Interreligios.

Specialist în relațiile culturale dintre Europa și Orientul Îndepărtat, sensibil la problemele de mediu, el este considerat un teolog ferm în ceea ce privește dogmele, însă deschis evoluțiilor societale, la fel ca regretatul Papă, de care a fost apropiat.
Asia
- Luis Antonio Tagle (Filipine), 67 de ani –

Fostul arhiepiscop de Manila, Luis Antonio Tagle, este o figură moderată, care nu a ezitat să critice Biserica Catolică pentru eșecurile sale, în special în cazurile de abuz sexual asupra copiilor.

La fel ca Papa Francisc, el este un susținător important al săracilor, migranților și persoanelor marginalizate, pînă la punctul de a fi poreclit ''Francisc asiatic''.

Acest bărbat carismatic, cu ochelari dreptunghiulari, aspect tineresc și un zîmbet natural, poreclit ''Chito'', a fost numit cardinal de Benedict al XVI-lea în 2012 și fusese deja luat în considerare ca un posibil candidat la conclavul din 2013 care a dus la alegerea lui Francisc.

- Charles Maung Bo (Myanmar), arhiepiscop de Rangoon, 76 de ani -
Monseniorul Bo a fost numit cardinal în 2015 de Papa Francisc, primul și singurul din Myanmar.

Salezianul a făcut apel la dialog și reconciliere în țara sa afectată de conflicte și, după lovitura de stat militară din 2021, i-a îndemnat pe protestatarii opoziției să rămînă non-violenți.
El însuși provenind dintr-o minoritate etnică, i-a apărat pe etnicii rohingya persecutați, majoritar musulmani, și a vorbit împotriva traficului de persoane care perturbă viața multor tineri din Myanmar.

Africa
- Peter Turkson (Ghana), 76 de ani –

Unul dintre cei mai influenți cardinali africani, monseniorul Turkson, a fost adesea considerat favorit pentru a deveni primul Papă de culoare al Bisericii Catolice.

Născut într-o familie modestă cu zece copii, Turkson vorbește șase limbi și a vizitat Forumul Economic Mondial de la Davos de mai multe ori pentru a le atrage atenția liderilor în domeniul afacerilor cu privire la excesele economiei liberale.

- Fridolin Ambongo (Republica Democrată Congo), 65 de ani –

O voce puternică în cadrul mișcării pentru pace din Republica Democrată Congo, o țară devastată de decenii de violențe, Fridolin Ambongo ar putea aduna voturile cardinalilor considerați conservatori.

El s-a alăturat vocilor care au protestat la publicarea, în Decembrie 2023, de către Vatican, a documentului ”Fiducia supplicans”, care deschidea calea către binecuvîntări pentru cuplurile formate din persoane de același sex.

Arhiepiscop de Kinshasa din 2018 și cardinal din 2019, el a fost, de asemenea, membru al ”C9”, Consiliul format din nouă cardinali responsabili de consilierea Papei cu privire la reforma Bisericii.

- Robert Sarah (Guineea), 79 de ani –

O personalitate importantă printre catolicii tradiționaliști critici la adresa lui Francisc, acest francofon rezervat se remarcă prin pozițiile sale foarte conservatoare în ceea ce privește imigrația și homosexualitatea.

Astfel, el a calificat drept ''erezie'' textul Sfîntului Scaun din 2023 care deschidea calea către binecuvîntări pentru cuplurile formate din persoane de același sex, o evoluție respinsă pe scară largă de episcopii africani.

În Octombrie 2023, el a fost unul dintre cei cinci cardinali conservatori care l-au îndemnat public pe Papa Francisc să reafirme doctrina catolică privind cuplurile homosexuale și hirotonirea femeilor. Pozițiile sale radicale i-au adus o mare popularitate în rîndul catolicilor tradiționaliști, în special în țările francofone.
America
- Robert Francis Prevost (Statele Unite), 69 de ani –

Originar din Chicago, monseniorul Prevost este din 2023 prefectul puternicului Dicaster al Episcopilor, responsabil de numirea episcopilor din întreaga lume.

Prevost a petrecut ani de zile ca misionar în Peru și este arhiepiscop emerit de Chiclayo, în această țară Sud-americană. De asemenea, el este președintele Comisiei Pontificale pentru America Latină.

- Timothy Dolan (Statele Unite), Arhiepiscop de New York, 75 de ani -
Liderul conservator al puternicei arhidieceze a New York-ului, Dolan este un extrovertit jovial căruia îi plac sporturile și berea și care se străduiește să aducă mai mult optimism în Biserică.

Deși conservator din punct de vedere teologic și un aprig adversar al avortului, acest cardinal robust și cu chipul rumen are un simț al umorului autoironic.

Intens mediatizat și cu o prezență puternică pe rețelele sociale, el a coordonat lupta împotriva traficului sexual cu copii din 2002 pînă în 2009 în dieceza de Milwaukee, Wisconsin.