Moda în epoca de piatră

Probabil din cauza filmelor hollywoodiene şi a benzilor desenate, ne-am învăţat să ne imaginăm oamenii din epoca de piatră purtînd blănuri grosolane decupate cît să poată fi trase peste cap, purtate indiferent de anotimp. Este o imagine care, spun arheologii, este cît se poate de departe de adevăr. Descoperiri recente arată că încă de acum zeci de mii de ani nu numai că oamenii purtau haine cît se poate de practice, dar erau şi maeştri în decorarea hainelor şi puneau mare preţ pe felul în care veşmintele lor arătau.

Cele mai vechi ace de cusut descoperite pînă în prezent datează de acum 20.000 de ani. Erau ace făcute din os, însă cu nimic mai puţin practice ca cele din ziua de azi. Arheologii speculează că acele erau folosite nu doar la coaserea stofei sau a pieilor de animale, dar şi pentru brodat, dată fiind fineţea lor.

O altă descoperire care susţine această teorie o reprezintă descoperirea a două schelete (o fetiţă şi un băiat) în regiunea Sunghir, din Rusia. Scheletele sunt vechi de 28.000 de ani şi au uimit arheologii prin faptul că alături de ele au fost descoperite mii de mărgele de fildeş şi dinţi de vulpe. Cel mai probabil, aceste mici obiecte de decor fuseseră cusute de hainele pe care le purtau (hainele au putrezit de mult).
Încă din anii '90 se ştie că la acea perioadă existau stofe, deci oamenii nu purtau doar piei de animale. Stofele nu s-au putut păstra pînă acum, însă modelul lor a rămas imprimat pe figurinele de lut descoperite în situl arheologic Pavlov, din Cehia. Judecînd după modelul stofelor, rezultă că tipurile de ţesături erau destul de variate, semnul unei deja îndelungate tradiţii.

La această descoperire se adaugă şi cea făcută în Georgia. Într-o peşteră de aici au fost găsite fibre de in prelucrate acum 30.000 de ani. Surpriza arheologilor a fost cu atît mai mare cînd, în urma analizei, s-a descoperit că fibrele de in, care puteau fi folosite la fabricarea hainelor, fuseseră vopsite în culori vii. Astfel, materialele hainelor de acum 30.000 de ani aveau culori precum roz sau turcoaz...

Oamenii de Neanderthal purtau haine de piele

Înainte ca oamenii din specia Homo sapiens să invadeze Europa în hainele lor roz sau turcoaz bogat decorate, oamenii de Neanderthal trăiau aici de 600.000 de ani, îndurînd o cumplită eră glaciară. Şi în cazul lor, filmele şi benzile desenate îi înfăţişează purtînd blănuri zdrenţuite aruncate peste umeri. Oamenii de ştiinţă au stabilit, însă, că pentru a putea rezista climei aspre a acelor vremuri, oamenii de Neanderthal trebuia să fie îmbrăcaţi cît se poate de bine, cu haine călduroase care să le acopere cel puţin 80% din suprafaţa corpului, în special mîinile şi picioarele.
Oamenii de Neanderthal nu ne-au lăsat ace care să dovedească faptul că erau buni croitori. Arheologii spun, însă, că a coase pielea de animal nu necesita o tehnologie avansată, fiind nevoie doar de un obiect ascuţit pentru a penetra pielea. Ştim, însă, că neanderthalienii se ocupau cu tăbăcitul pielii încă de acum cel puţin 100.000 de ani.
Acest lucru a fost atestat de descoperirea unei unelte (de acum 100.000 de ani) care încă mai prezenta urme de piele şi tanin. Taninul, care se poate obţine din scoarţa copacilor, este folosit şi în ziua de azi la tăbăcirea pielii. Mai mult, un studiu recent a dat o nouă explicaţie asupra unei trăsături definitorii a oamenilor de Nenanderthal. Aceştia aveau bicepsul drept mult mai dezvoltat decît cel stîng. Multă vreme s-a crezut că această disproporţie a fost cauzată de mînuirea suliţei la vînătoare. Oamenii de ştiinţă au determinat, însă, că o astfel de disproporţie nu poate fi cauzată decît de acţiuni repetitive realizate zilnic vreme de ani întregi (acelaşi fenomen poate fi observat la jucătorii de tenis). Concluzia studiului a fost că tocmai tăbăcirea pieilor de animale, care presupunea frecarea lor cu o unealtă de piatră, ar fi fost responsabilă pentru acest fenomen.

Astfel, deşi hainele nu s-au păstrat, ne putem imagina că oamenii de Neanderthal aveau haine destul de bine croite (şi tăbăcite) de piele, care le acopereau tot corpul, dar erau şi suficient de comode pentru a le putea permite să se mişte liber.

Hainele şi păduchii

Cum arătau însă primele haine purtate de oameni, nu se ştie. Avem doar o dată la care ştim sigur că fuseseră inventate, bazată pe dovezi indirecte legate de o creatură destul de dezagreabilă – păduchele de corp. Păduchele de corp nu poate parazita corpul uman fără existenţa hainelor, în care să se ascundă. Or, din analiza ADN, rezultă că păduchele de corp a apărut acum cel puţin 170.000 de ani.

Haine datînd din această perioadă nu au fost găsite pînă în prezent. S-au descoperit, însă, bijuterii. Cele mai vechi mărgele, datînd de acum aproximativ 100.000 de ani, au fost descoperite în Africa de Sud. Este vorba de un şirag de scoici. Acest lucru nu dovedeşte că oamenii care le purtau aveau şi haine, însă ipoteza nu poate fi exclusă, dat fiind că atunci cînd vorbim de mărgele, vorbim de accesorii... 

Sursa: Jurnalul.ro