Cu cîteva zile înainte de începerea renumitului Forum Economic Mondial de la Davos, Elveţia, a fost publicat raportul Global Risks (Riscuri Globale) 2014 care relevă principalele ameninţări la adresa stabilităţii globale în anul acesta. Potrivit publicaţiei USA Today, acestea includ factori de mediu, de natură economică, socială şi politică.

Raportul în cauză conţine evaluări a 700 de experţi din întreaga lume şi vizează zece riscuri care pot avea un impact major în 2014. În primul rînd, crizele fiscale sînt considerate un risc major pentru acest an. Economiile dezvoltate se află în continuare în pericol, în timp ce multe ţări în curs de dezvoltare au cunoscut o creştere a creditării în anii trecuţi, care ar putea alimenta criza financiară. O criză fiscală în oricare dintre economiile importante ar putea avea cu uşurinţă un impact global asupra celorlalte economii din lume.

Şomajul, potrivit raportului, la fel, reprezintă un risc global în condiţiile în care numeroşi oameni atît din economiile avansate, cît şi din cele în curs de dezvoltare nu reuşesc să se angajeze. Şomajul în rîndul tinerilor, cea mai vulnerabilă categorie, ajunge la 50procente în unele ţări, iar subocuparea pieţei muncii predomină, în special în ţările slab dezvoltate.

Riscurile de mediu ocupă un loc important pe lista din acest an. Criza resurselor de apă este conştientizată într-o măsură crescîndă pe fondul unei administrări defectuoase şi a competiţiei în creştere pentru resursele deja limitate.

Există, totodată, îngrijorări cu privire la efectele negative pe care criza financiară le are asupra claselor de mijloc din economiile dezvoltate, în timp ce globalizarea a dus la polarizarea veniturilor în ţările în curs de dezvoltare.

Chiar daca guvernelor şi corporaţiilor li se cere să ia masuri în vederea reducerii efectului de seră, miza nu constă doar în atenuarea schimbărilor climatice, ci şi în adaptarea la acestea. Eşecul adaptării afectează în special ţările cel mai puţin dezvoltate.

Schimbările climatice generează instabilitate, ducînd la o frecvenţă mai mare a unor fenomene extreme precum inundaţiile sau seceta. Astfel, în raportul Global Risks 2014 sînt subliniate implicaţiile acestor fenomene în ceea ce priveşte securitatea alimentară, stabilitatea socială şi politică.

Riscul unui eşec al guvernanţei globale este considerat a fi raportat în cea mai mare măsura la alte riscuri globale. Instituţiile internaţionale slabe sau inadecvate, în corelaţie cu interesele naţionale şi politice concurente, împiedică o cooperare în scopul combaterii ameninţărilor.

Criza alimentară apare atunci cînd accesul la o anumită cantitate şi calitate a hranei devine necorespunzător sau nesigur. Crizele alimentare sînt strîns legate de riscurile privind schimbările climatice şi factorii ce ţin de acestea.

Există riscul prăbuşirii unei instituţii sau a unui mecanism financiar major. La cinci ani după prăbuşirea Lehman Brothers, colapsul unei astfel de instituţii constituie, de asemenea, un motiv de îngrijorare, în condiţiile în care persistă incertitudinile cu privire la calitatea multor active ale băncilor din lume

 În fine, potrivit raportului, nu este exclus ca una sau mai multe ţări critice din punct de vedere sistemic sa experimenteze o erodare semnificativa a încrederii şi a obligaţiilor reciproce între state şi cetăţeni, ceea ce ar putea conduce la prăbuşirea statului, violenţe interne, instabilitate regională sau globală şi, posibil, la un conflict militar.

Vlad LOGHIN