PLDM dansează pe „mormîntul” lui Filat, mănîncă din colivă şi bea şampanie cam la vedere

Autor: Mihai CONŢIU

Vorbind despre Vlad Filat, Renato Usatîi rosteşte un întreg sîmbure de adevăr atunci cînd spune: „Eu ştiu că, acum, foştii lui oameni depun mărturii împotriva lui. A fost un şoc". „Filat va fi condamnat la 15 ani, cel puţin. Asta e cu siguranţă", a mai declarat Renato Usatîi. Asta înseamnă că Usatîi este extrem de informat cu privire la faptul că în privinţa lui Filat există deja o „ante-condamnare”, o „pre-condamnare” decisă înainte de a i se proba vinovăţia. Tot Usatîi a mai afirmat că Filat se face „vinovat” că nu şi-ar fi plătit cu generozitate oamenii, aşa cum o fac alţi lideri. Cînd spune asta, fireşte că se referă, în primul rînd, la cei mai de vază lideri liberal-democraţi, iar mai apoi la cei mărunţi. Dar mai ales la cei plecaţi care se credeau măşcaţi tare. Dar sint mărunţei foarte.

Întrebarea care se pune este: de unde bani şi de ce ar trebui să-şi plătească suplimentar deputaţii şi ceilalţi lideri mai de vază? Oare crede cineva că Filat nu a băgat de seamă cum aceştia fură de rup în funcţiile în care au ajuns datorită lui? Din cîte ştim, Filat şi-a lăsat înglodate în datorii şi o serie de instituţii media care l-au susţinut. Aflăm că ziarul său de partid „Stejarul” are datorii tipografice de 416.578 de lei, „Săptămîna” – 351.961 şi „Expert Novostei” – 61.115 lei. Nu ne este greu să bănuim şi să anticipăm problemele pe care le au şi le vor avea cei de la „Unimedia”, radioul şi televiziunea „Vocea Basarabiei”, postul de radio „Naţional FM” sau „Ziarul Naţional” cu 110.000 lei datorie la tipar. Şi nu ne bucurăm de scîrba altora!

În acest context, cine dacă nu PLDM condus de preşedintele interimar Valeriu Streleţ ar trebui să înţeleagă că prioritatea numărul unu este salvarea acestor instituţii?! Doar cu ele în stare de funcţionare PLDM îşi poate menţine o imagine mai favorabilă. Numai astfel ar contribui enorm şi la salvarea mai eficientă a imaginii şi personalităţii lui Filat, care nu este atît de vinovat cum afirmă acuzatorii lui şi cum se pare că le convine s-o creadă chiar unii dintre foştii săi subalterni politici. Noi, de exemplu, nu credem că lui Filat i-au fost aduse pe farfurie 250 de milioane de euro. Apoi 20 de milioane de lei. Nici un miliardar de pe lumea asta nu are atîţi bani gheaţă la dispoziţie! Iar subalternii lui Filat se pare că nu-s capabili să înţeleagă priorităţile, să înveţe din erori şi din exemplul „concurenţei politice” în domeniu, dar se vede cu ochiul limpede al logicii că le convine de minune actuala situaţie în care se află Filat.

Lepădarea de Filat

În contextul arătat mai sus,, mulţi dintre liderii PLDM se simt „cu mîinile dezlegate”, se simt „despovăraţi” de autoritatea lui Filat, simţind că acum este „momentul lor”, că le-a sosit timpul în care se pot considera egalii sau chiar superiorii fostului lor lider. Acum ei cred că ştiu cel mai bine cum trebuie să procedeze, ce trebuie să facă pe mai departe, cu mult mai bine decît ar fi făcut-o Filat. Se vede de la o poştă cum liderii PLDM de acum au devenit de o aroganţă de-a dreptul tîmpă, şi, deci, dispreţuitoare faţă de toţi şi toate. E drept că şi Filat, la rîndu-i, se cam face vinovat de cultivarea unei astfel de aroganţe, care pare să fi devenit un soi de religie pentru cam toţi liderii de partide.

Fără să intrăm în detalii, vă asigurăm că dacă PLDM condus de preşedintele interimar Streleţ ar fi dorit eliberarea şi cercetarea lui Filat în stare de libertate, acest lucru s-ar fi putut face pe căi cît se poate de legale, iar asta nu are nici o legătură cu demersurile avocaţilor lui sau cu vreun troc politic legat de participarea la guvernare.

În actualul stat mafiot Republica Moldova, nu trebuie să ne mai mire deloc astfel atitudini, care deja au devenit o regulă, dar probabil că trebuie să admitem ca fiind o „normalitate” şi „strategia” prin care PLDM, partidul creat de Filat, ori nu vrea să-l apere eficient sau măcar de ochii lumii, ori nu ştie cum şi nici nu vrea să afle care sînt modalităţile prin care ar putea-o face. Liderii acestui partid ne fac să constatăm faptul că deja scrutează alte orizonturi politice oferite de „alte oportunităţi”. Într-un cuvînt, sînt în plin proces de trădare…

Negociază, pun condiţii de neîndeplinit şi n-au învăţat nimic…

Valeriu Streleţ parcă iese dintr-un coteţ mai mult ca o vulpe decît ca un dulău devotat total şi firesc stăpînului său. De fiecare dată cînd se pune problema participării la negocierile de formare a unui guvern „proeuropean” şi o majoritate parlamentară de aceeaşi factură, Streleţ invocă mereu convocarea Consiliului Politic Naţional pentru a cere mandat. La ultima convocare, cea de Duminica trecută, a cerut „mandat lărgit de negocieri”. Dacă am avea de-a face cu un partid coerent, atunci ar fi fost suficient mandatul încredinţat la prima întrunire a acestui Consiliu. În mod logic, valabilitate mandatului acordat prima dată trebuia să expire ori la finalizarea negocierilor prin participarea la guvernare, ori pînă la decizia de trecere în opoziţie.

Acest joc fraudulos şi sfidător de-a democraţia de partid ne demonstrează că cei mai mulţi dintre deputaţii PLDM şi-au negociat preţul participării la guvernare. Streleţ este incapabil să înţeleagă necesitatea neparticipării la negocieri şi la guvernare chiar cu riscul plecării trădătoare din PLDM a jumătate sau mai mulţi dintre actualii deputaţi ai partidului. Lăsîndu-i să trădeze pe faţă, să treacă de partea aşa-zis proeuropeană a PD, PL şi grupului Leancă, aceştia nu vor reprezenta PLDM, ci o turmă politică profitoare de unică valabilitate parlamentară, care va avea soarta lui Mihai Godea, de exemplu. În plus, chiar şi cu aceştia, tot nu se va putea constitui o falsă guvernare proeuropeană.

Noi înţelegem prea bine că de astă dată poate să existe şi recomandări ale americanilor, care vor ca PLDM să participe la o guvernare, care oricum ar fi impostoare şi nereprezentativă din start. Nu ar fi prima dată cînd americanii dau greş, în mod flagrant, în ţările în care susţin anumite guvernări împotriva voinţei populare majoritare, iar asta pentru că nu cunosc în detaliu specificul naţional al fiecăreia, psihologia colectivă locală etc. De-a lungul istoriei, exemple ne-au fost oferite cu prisosinţă, fiind suficient să amintim doar de Republica Dominicană, Chile, Panama, Irak etc. Aşa este şi cu Republica Moldova!

Poporul majoritar nu mai vrea o guvernare formată din aceleaşi figuri politice mafiote din ultimii şase ani, ci vrea alegeri generale anticipate. A, există teama că vor veni la guvernare Igor Dodon, Renato Usatîi şi comuniştii? Şi ce dacă? Aceasta trebuie să fie treaba moldovenilor majoritari, nu „îngrijorarea” nedemocratică a occidentalilor. Chiar dacă, în urma alegerilor parlamentare anticipate, va guverna Stînga, Dodon, Usatîi şi comuniştii nu vor lua ţara din locul care este acum şi, în mod cert, nu o vor conduce-o într-o prăpastie mai mare decît au adus-o guvernările „proeuropene” din ultimii 6 ani.

Streleţ şi liderii liberal-democraţi din anturajul lui nu înţeleg oportunitatea de a nu mai participa la absolut nici un fel de negocieri pentru formarea unei alte alianţe „proeuropene”. Pun condiţii de participare pe care ştiu prea bine că PD şi PL nu le vor admite în ruptul capului. N-au învăţat nimic din experienţele precedente. PLDM creează impresia că s-ar mulţumi, în final, cu cîteva posturi călduţe, fără să înţeleagă că asta echivalează cu distrugerea definitivă a acestui partid, căci acesta este scopul principal al inamicilor lui politici. Mai mult decît oricînd, acum este momentul cel mai propice ca PLDM să anunţe trecerea în Opoziţie, indiferent de riscurile ce le presupune un astfel de pas. Totodată, spre a se mai salva cît de cît în faţa electoratului, PLDM are obligaţia morală să denunţe absolut tot ce este de denunţat din interiorul fostelor alianţe de guvernare din care a făcut parte. Trebuie s-o rupă definitiv cu PD şi PL, care în toţi aceşti ultimi şase ani i-au fost călăi politici aliaţi.

Trecerea în Opoziţie nu presupune o alianţă morală cu Dodon şi Usatîi, ci o alianţă cu voinţa majorităţii poporului. Numai aflîndu-se în Opoziţie se poate salva. Este adevărat că alegerile anticipate, aşa cum aminteam, vor propulsa la guvernare Stînga, dar un PLDM care se „autodenunţă”, care o rupe definitiv cu PD şi PL, mai poate să aibă ceva şanse de a intra în viitorul Parlament, unde ar putea face un „cor comun opozant” cu Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr”. O următoare guvernare rezultată în urma alegerilor anticipate va fi oricum sinucigaşă, indiferent de coloratura ei, iar viitorii opozanţi ar putea deveni o alternativă credibilă abia peste următorii alţi patru ani. Indiferent cine vine la Putere, dacă nu va depolitiza absolut toate instituţiile de drept ale statului, va avea aceeaşi soartă pe care au avut-o proeuropenii mafioţi din guvernările ultimilor 6 ani. Acesta-i calul alb ratat de PLDM încă de după alegerile din Noiembrie 2010!

În consecinţă, leprozeria politică arogantă şi stupidă din PLDM ar trebui să coboare în mijlocul oamenilor, al nevoilor, cerinţelor majoritare ale moldovenilor, să înţeleagă măcar în ultimul ceas ceea ce pricepe orice om normal şi neafectat de putoarea Puterii.

Aşa cum am mai sugerat-o şi altă dată, ţinînd seamă de necesitatea strictă a organizării alegerilor anticipate, preşedintele Nicolae Timofti are o unică şansă de a face un gest care să-i salveze un mandat dintre cele mai penibile. Aici este vorba despre aceea de a desemna un premier absolut independent, cu împuternicirea de a-şi crea singur Cabinetul de Miniştri. Fireşte că un astfel de gest democratic şi necesar nu va fi admis de cam nimeni, asta însemnînd, în consecinţă, startul pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Atît şi nimic mai mult!