Cui îi e frică de cratimă?

Cele mai întîlnite greşeli gramaticale, pe care nu vrei să le comiţi ca să nu te faci de ruşine

Se poate să îţi fi urît profesoara de română în generală, care îţi explica despre complementul direct în timp ce tu descifrai pe sub bancă cine ştie ce integrame, dar acum ai depăşit pubertatea. Asta înseamnă că nu mai ai scuze dacă te exprimi ca un imigrant pe care nu l-a băgat nici un român în seamă ca să poată învăţa şi el limba noastră.

Să nu crezi că am făcut vizite pe la Academia Română şi acum încercăm să îţi dăm sfaturi pretenţioase. E mai simplu de atît: îţi spunem ce greşeli auzim frecvent şi nu ar trebui să le faci şi tu.

Ar trebui să începem cu vestita dispută despre „doar” şi „decît”, despre care ne place să credem că o cunoşti deja. În caz că nu, să ştii că „doar” se foloseşte cu forma pozitivă a verbului, iar „decît” cu cea negativă. Spre exemplu: „N-am decît nouă tricouri roz”. Dacă spui că „am decît” şi chiar n-ai minţit cu tricourile alea din dulap, ai probleme din două direcţii.

Cuvinte care înseamnă altceva decît credeai

Atunci cînd te simţi galant şi vrei să fii drăguţ cu personajele feminine, nu te adresa cu „dragele mele”, da? Tocmai le-ai făcut maşini care scot apa de pe fundul unui rîu. Corect este „dragile”. Poate dai de vreo doamnă „grammar nazi” şi te va face de ruşine în public, de faţă cu celelalte „drage”.

„Aveţi detalii în ataşament”, vezi scris în aproape toate mail-urile. Există o problemă totuşi: ataşament înseamnă „afecţiune (puternică şi durabilă) faţă de cineva sau ceva. – Din fr. attachement.”, după cum spune DEX. Aşa că nu ar trebui să incluzi sentimentele în afaceri.

Atunci cînd mergi într-un bar, să spunem, nu cauţi „locaţie”. Pentru că nu îl închiriezi, ca să îţi petreci restul zilelor acolo (sperăm), ci bei cîteva beri. LOCAŢIE înseamnă spaţiu pentru închiriat.

„Vizavi de problema discutată anterior...” poate fi tradus doar aşa: „peste stradă de problema discutată anterior...”. Pentru că „vizavi” nu înseamnă decît „peste stradă”, contrar părerii că un cuvînt de origine franceză poate fi abuzat cum avem noi chef. Dacă nu ai probleme peste stradă, nu-l folosi.

Cuvinte scrise greşit

Fumezi o ţigară şi NU o  ţigare. „Ă”-ul din finalul articolului nu este ţărănesc, aşa cum te-ai fi aşteptat. Se aplică şi la „păpuşă”, dacă vrei să alinţi vreo fată. Sfatul nostru: evită şi păpuşirea fetelor, găseşte ceva mai original.

„Serviciu” şi nu „servici”: fie că e vorba despre locul unde îţi cîştigi banii, ori serviciul de cafea din vitrina soacrei tale.

„Să aibă” şi nu „să aibe”. Ca să nu mai vorbim de şi mai urîciosul „să aive”. Nu este greu să conjugăm un verb, nu? Conjunctivul la putere!

„Vroiam să îţi spun că...” este GREŞIT. „Voiai” să spui ceva. Eu voiam, tu voiai să te exprimi corect, indiferent de alte dorinţe ascunse. Dacă vrei să mai faci şi declaraţii de dragoste, ai grijă.

„I”, vocala obraznică, şi cratima, o nebună

Ştii momentele alea în care cuvîntul pe care îl scrii are ca ultimă literă un „i” şi tu nu ştii dacă trebuie să stea singur sau să îşi mai aducă vreo 2-3 prieteni? Ei bine, totul este o ştiinţă. „Nu fi”, şi „să nu fii” de obicei dau cea mai mare bătaie de cap. Ne-ai acuza că suntem simandicoşi dacă îţi explicăm despre moduri verbale şi desinenţe, dar crede-ne pe cuvînt că aşa se scriu. La fel se întîmplă cu „pentru a (nu) fi”, „afli”, „speri” etc. Iată cum ar trebui să arate, de fapt, exprimările tale:

►Pentru a nu fi prost îmbrăcat, trebuie să citeşti

►Nu fi nerăbdător, fii precaut.

►Nu e important a şti câte branduri există, ci să ştii cum să le foloseşti.

(Lecţii scurte de gramatică marca GQ România)