ZECE CURIOZITATI DESPRE SPORTUL MOLDOVENESC

Sportul (engl. sport – joc, distracţie)înglobează o serie de acţiuni de practicare a exerciţiilor fizice în vederea obţinerii de către individ sau colectiv a perfecţionării posibilităţilor morfo-funcţionale şi psihice. Primele competiţii sportive datează din 1580 î.Hr. în Grecia antică. La sfîrşitul sec. XIX se formează asociaţii sportive internaţionale. La mijlocul anilor 1970, în RSS Moldovenească 480,5 mii de persoane (în 1975 numărul total al populaţiei constituia 3 868,9 mii) practicau 37 de discipline sportive. Actualmente, cultura fizică şi sportul în ţara noastră sînt într-un con de umbră. Potrivit ultimelor date oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, în 2013, în Republica Moldova, cu o populaţie de 3 559,5 mii de oameni doar 108,7 mii de persoane practicau sportul. Numărul de sportivi în grupe constituie 34,3 mii, inclusiv 19,0 mii – începători; 15,0 mii – avansaţi; 0,7 mii – de înaltă măiestrie sportivă. Sportivi de categorie înaltă: 2663 – categoria I juniori; 537 – categoria I; 3192– categoriile I, II; 124 – candidaţi de maeştri; 75 – maeştri ai sportului; 11 – maeştri internaţionali ai sportului. Numărul de şcoli sportive este de 89, inclusiv 32 specializate. În ţara noastră funcţionează 4901 de construcţii sportive, inclusiv 51 de stadioane cu tribune de 500 de locuri şi peste. Cele mai multe bazine de înot se află în Chişinău – 16, din totalul de 24.

  1. Sanocreatologia (lat. sanitas – sănătate şi creatio – creare; gr. logos – ştiinţă) este ştiinţa despre crearea şi menţinerea dirijată a sănătăţii fiziologice, fizice, psihice, sociale a potenţialului adaptiv al omului şi supravieţuirii psihofiziologice a societăţii umane. Constituie o direcţie nouă în medicină, cu implicaţii directe în cultura fizică şi sport, fiind fondată de academicianul Teodor Furdui, doctor honoris causa al Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (2014), în cadrul Institutului de Fiziologie şi Sanocreatologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
  2. Trînta, lupta corp la corp, este un sport tradiţional în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Izvoarele antice menţionează că dacii erau neîntrecuţi în lupta corp la corp. În acest gen sportiv sînt interzise procedeele tehnice agresive, iar o luptă durează 4 minute pentru juniori şi 6 minute pentru seniori. În 1956, la Chişinău s-a organizat primul campionat republican de trîntă.
  3. Cursa hipică constituie o competiţie sportivă în care sînt antrenate cabaline. Din 1900 au fost incluse în programul Jocurilor Olimpice. La 8 septembrie 1833, cursa hipică a fost instituită în Basarabia de către guvernatorul civil. Cîştigătorilor acestor competiţii li se decernau premii imperiale. Cursa hipică din 1857 de la Chişinău a fost descrisă de Constantin Negruzzii în nuvela „O alergare de cai”.
  4. Atletul rus Ivan Zaikin (1880–1948), campionul Rusiei la ridicarea greutăţilor (1906), în 1927 s-a stabilt la Chişinău, unde a fondat o trupă de circ ambulantă. Era atît de puternic încît pe arena circuluia era în stare să îndoaie bare de metal, rupea lanţuri, bătea cu un singur deget cuie în scînduri, ţinea pe piept punţi de lemn peste care treceau camioane pline cu oameni etc.
  5. Ansamblul de Dansuri Sportive „Codreanca”, lansat în 1977 şi condus de Petru Gozun este cea mai cunoscută formaţie de dans sportiv din ţara noastră şi una dintre cele mai titrate în lume.
  6. În sport, titlul suprem se consideră cel de campion olimpic. Atletul american James Brendan Conolly este primul campion olimpic la Jocurile Olimpice (1896). În RSS Moldovenească, primul campion olimpic a fost Larisa Popov (Alexandrov) (Moscova, 1980), iar la masculin Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic la proba canoe dublu (1000 şi 500 m) la Seul, Coreea de Sud (1988).
  7. Comitetul Naţional Olimpic al Republicii Moldova, fondat în 1991, este organul de conducere a mişcării olimpice din Republica Moldova. La 23 aprilie 2014 instituţia s-a reorganizat în Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova.
  8. Citadela boxului din Republica Moldova se afla în satul Grimăncăuţi, raionul Briceni. Aici, antrenorul Petru Caduc, născut la 06.08.1954 în această localitate, a pregătit peste 70 de campioni naţionali, 20 de maeştri ai sportului, 5 maeştri internaţionali şi doi maeştri emeriţi ai sportului. Doi dintre discipolii lui P. Caduc – Vitalie Gruşac (2000) şi Veaceslav Gojan (2008) au cucerit medalii de bronz la Jocurile Olimpice.
  9. Andrei Carpenco, născut la 02.01.1960, este primul alpinist din Republica Moldova care la 20 mai 2009 a arborat Drapelul de Stat (tricolorul) al Republicii Moldova pe muntele Everest (numit şi Chomolungma), cel mai înalt vîrf montan de pe Pămînt, cu o altitudine de 8848 m. Republica Moldova a devenit a 42-a ţară care a realizat această performanţă.
  10. În prezent, asistăm la o „revoluţie editorială” în domeniul mişcării olimpice, culturii fizice şi al sportului. Drept exemplu pot servi recentele apariţii editoriale ale Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei: Tudor Casapu, eternul campion, prima lucrare din colecţia „Legendele sportului moldovenesc”, consacrată marelui sportiv autohton Tudor Casapu, singurul campion olimpic al Republicii Moldova într-o probă individuală (Barcelona, 1992), cavaler al distincţiei de stat „Ordinul Republicii” (1992), laureat al Premiului Naţional în domeniul sportului (2011), doctor honoris causa al Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (2014), şi volumul semnat de Nicolai Ambrosi şi Pavel Brădescu Sport: mică enciclopedie /Red. şt.: Constantin Manolache; resp. de ed.: Ion Xenofontov, prima enciclopedie de profil din Republica Moldova, lucrare recenzată de acad. Teodor Furdui, dr. hab. Elena Constantinovici şi dr. Vasile Triboi. Despre importanţa şi impactul social, dar şi despre rezonanţa naţională şi internaţională a acestor lucrări enciclopedice vorbeşte faptul că pe parcursul unei jumătăţi de an cărţile respective au apărut în două ediţii cu un tiraj semnificativ pentru piaţa de carte din Republica Moldova, fiind nominalizate cu cele mai prestigioase premii.

Dr. Ion XENOFONTOV

 Legende foto:

  1. Academicianul Teodor Furdui, fondatorul unui nou domeniu ştiinţific – sanocreatologia. Arhiva foto a Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a AŞM
  2. Campioana Larisa Popov (Alexandrov), canoista cu surîs olimpic. Arhiva foto a Muzeului Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova
  3. Campionul olimpic Tudor Casapu îi decernează premiul „Antrenorul anului 2014” lui Petru Caduc, părintele pugiliştilor din Republica Moldova. Arhiva foto a Muzeului Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova
  4. Tudor Casapu, eternul campion /Colecţia „Legendele sportului moldovenesc” / Red. şt.: Constantin Manolache; coord. Elena Baban; resp. de ed.: Ion Xenofontov, Chişinău, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a AŞM, 2015, 288 p.
01.04.20 - 15:56
01.04.20 - 11:45
01.04.20 - 11:41
01.04.20 - 16:23
01.04.20 - 11:38
01.04.20 - 16:21
01.04.20 - 11:47
01.04.20 - 15:42
01.04.20 - 12:29
01.04.20 - 17:18
01.04.20 - 17:21
01.04.20 - 12:27
01.04.20 - 17:23
01.04.20 - 21:01
01.04.20 - 12:09