Un studiu stiintific care demonstra ca transgenderismul nu e innascut a fost retras de Universitatea Brown

Cercetarea arată că tinerii care doresc să-și schimbe sexul biologic sunt influențați masiv de mass-media

În ciuda faptului că activiștii LGBT încearcă să se promoveze ca apărătorii unei minorități oprimate de majoritate, realitatea este cu totul alta. În ultimii ani, sunt tot mai multe cazurile în care activiștii LGBT sunt cei care blochează sau cenzurează pe cei care le pun la îndoială teoriile. Un astfel de caz s-a petrecut recent în Statele Unite ale Americii, acolo unde un studiu științific care respingea ideea că transgenderismul este ceva cu care oamenii se nasc, a fost retras de către Universitatea Brown, sub auspiciile căreia fusese inițial publicat. Totul s-a petrecut la presiunile grupurilor de activiști LGBT, informează Alianța Familiilor din Romînia într-un comunicat.

„Studiul discută cauzalitatea transgenderismului, adică ce îi determină pe unii dintre noi, și mai ales adolescenții, să se identifice că fiind transgender și să creadă că aparțin sexului opus ori diferit de sexul biologic cu care se nasc. Studiile privind etiologia transgenderismului sunt rare, iar cel publicat în August e probabil cel mai important studiu de acest fel publicat pînă acum. A fost motivat de explozia disforiei sexuale la adolescenții Americii, un fenomen care încă cu puțini ani în urmă era o raritate și ușor de tratat. 

În ani recenți, tot mai mulți părinți americani sunt confruntați de copiii lor adolescenți care să plîng că nu se simt confortabili cu sexul lor biologic și vor să-l schimbe. La nivel medical, diagnoză această e numită disforie sexuală. Alarmați, părinții nedumeriți se întreabă care sunt cauzele acestei epidemii care pe vremea cînd ei erau copii era mai în întregime necunoscută. Acestei întrebări a căutat să-i dea un răspuns Lisa Littman, profesor asistent de Științe Sociale și Comportament la Universitatea Brown din Statele Unite. Intitulat Rapid Onset of Gender Dysphoria în Adolescents and Young Adults: A study of Parental Reports („Dezvoltarea rapidă a disforiei de gen în adolescenți și tinerii adulți: un studiu al declarațiilor părinților”), studiul a fost publicat pe 16 August dar a fost retras din circulație de către Universitate pe 27 August, cu scuzele de rigoare, ca urmare a unei campanii vicioase a grupurilor homosexuale și transgenderiste din America împotriva autoarei”, anunță sursa citată.

Studiul profesoarei Littman era clădit pe răspunsurile date la un chestionar de 250 de părinți cu copii și adolescenți între 11 și 21 de ani care cereau părinților să le permită să-și schimbe sexul anatomic. Chestionarul a fost masiv și cuprinzător și acoperea 90 de întrebări. „Concluziile la care Littman a ajuns după procesarea acestui volum imens de date sunt șocante:

(1) 62,5% dintre adolescenții care sufereau de disforie de gen au fost diagnosticați, înainte de a solicită schimbarea sexului anatomic, ca fiind suferinzi de maladii psihice;

(2) 48,4% dintre ei sufereau de stres ori au fost traumatizați într-un fel sau altul în trecut;

(3) 45% dintre ei s-au mutilat ori au încercat să se mutileze înainte de a solicită schimbarea sexului;

(4) 58% dintre ei aveau probleme de tip emoțional. În plus, majoritatea covîrșitoare a adolescenților care declarau neconformitate de gen erau fete. De ce exact nu se știe.

Dar părinții? Citiți cu atenție: 85,9% din părinții ai căror adolescenți se confruntau cu probleme de confuzie sexulă erau suporteri ai căsătoriilor între persoane de același sex și a drepturilor persoanelor transgender. Dintre aceștia, majoritatea covîrșitoare erau lesbiene care fie că trăiau cu alte femei, ori, în tinerețe, s-au identificat ca fiind lesbiene. Fetele care au fost incluse în studiului lui Littman sufereau și de confuzie de orientare sexuală: 8,5% se identificau că fiind asexuale; 36,8% bisexuale ori pansexuale; 27,4% lesbiene; 35,4% heterosexuale și 26,9% fără o orientare sexuală specifică.

Dintre băieți, 9,1% se identificau că fiind asexuali; 11,4% bisexuali ori pansexuali; 11,4% homosexuali; 56,8% heterosexuali și 25% fără o orientare sexuală specifică. Littman a dat și peste alte detalii privind acești tineri care nu sunt cunoscute publicului ori nu sunt făcute public în mod intenționat: 21% dintre părinții chestionați au dezvăluit că înainte ca proprii copii să se identifice ca fiind transgender, copiii lor aveau prieteni ori cunoștințe apropiate care deja se identificau că fiind transgender ori și-au schimbat sexul anatomic; 20% dintre părinți au observat că în preajma perioadei cînd copiii s-au identificat ca fiind transgender copiii urmăreau online, îndeaproape și cu multă curiozitate, materiale și informații despre transgenderism și persoane care și-au schimbat sexul anatomic.

Concluzia logică a lui Littman a fost că mediul din familie și asocierea copiilor cu persoane care deja și-au schimbat sexul erau cauzele principale care i-au determinat să îmbrățișeze o identitate sexuală transgender. Acești copii și adolescenți sunt influențați să gîndească că singură cale pentru a confruntă problemele psihice cu care se confruntă, eliminarea stresului, și, cel mai important, dobîndirea fericirii e prin schimbarea sexului anatomic. Pentru Littman, transgenderismul e un fel de credință, o convingere, o ideologie, "a belief” în propriile ei cuvinte. Procentul copiilor care provin din aceste tipuri de familii netradiționale și se declară transgender e de 70 de ori mai mare decît al copiilor și adolescenților care se identifica că fiind transgender dar provin din familii tradiționale”, afirmă AFR.

Studiul lui Littman arată ce influență masivă are mass-media asupra copiilor. Aceasta a descoperit că majoritatea au început să se gîndească la trasngenderism după ce au văzut filmulețe pe youtube sau Tumblr. 

„Traiectoria spre transgenderism, în opinia lui Littman, e identică pentru toți copiii și adolescenții incluși în studiul ei: "parents have observed first hand their teenagers suddenly developing a ‘trans identity’ and the testimonials we receive by email follow a similar pattern: a daughter who has previously come out as lesbian, or has ASD or a history of mental / psychological health problems, or is bullied / isolated, susceptible to peer pressure, or has experienced previous trauma and has discovered that she is ‘trans’ from immersion in Tumblr or YouTube transition videos. Almost 100% of the sons of parents who contact us are ASD/OCD. None of these children showed any evidence of gender confusion before adolescence” ("părinții au observat în mod direct cum copiii lor adolescenți acaparează o identitate trans-sexuală, iar mărturiile pe care le primim prin email au o traiectorie similară: o fiică care se declara lesbiană, ori sufere de ASD, de probleme mintale ori psihice, ori e hărțuită ori izolată, ori e influențată de presiunea de grup, ori a fost traumatizată în trecut și descopere că e trans-sexuală după ce urmărește materiale video pe Tumblr și YouTube ale persoanelor care și-au schimbat sexul. Aproape 100% dintre fiii părinților care ne-au contactat suferă de ASD/OCD, adică disforie sexuală. Nici unul din acești copii nu au dat nici un semn de confuzie sexuală înainte de anii adolescenței”) - citat din studiu.

Am putea spune, deci, că acești copii și adolescenți sunt vagabonzi ai internetului, nesupravegheaţi de părinți, care rătăcesc și se pierd în labirinturile tenebroase ale spațiului virtual”, notează AFR.

Imediat, însă, Littman a fost atacată de organizațiile homosexuale și pro-transgenderiste din America. Strigătele stridente au fost cele cu care deja suntem bine obișnuiți: transgenderismul e ceva cu care ne naștem; Littman e "transfoba”; studiul ei incită la ura („hate speech”) împotriva persoanelor transgender; Littman face parte dintr-o „conspirație” de extremă-dreapta care urmărește penalizarea persoanelor care își schimbă sexul anatomic.

„Atacurile au fost agresive și constante. Pe 27 August Universitatea Brown a denunțat studiul lui Littman insinuind că nu a fost formulat conform rigorile științifice. Am putea fi tentați să credem că Universitatea ar avea dreptate, dar asta e îndoielnic. Concluzia cea mai credibilă, însă, este că ne confruntăm cu hărțuirea intenționată a oamenilor de știință cu integritate intelectuală care refuză să capituleze în fața asalturilor grupurilor transgender.

De altfel, cazul lui Littman nu e izolat. Sociologi și psihologi care au studiat persoanele care și-au regretat tranziția de la un sex la altul nu pot să-și publice studiile și concluziile. Această categorie de cercetări e marginalizată și fonduri pentru acest tip de cercetări sunt greu de obținut. Nu cu mult timp în urmă, de exemplu, Universitatea Bath Spa din Anglia a blocat studiul lui James Caspian despre persoanele care își regretă schimbarea sexului. În Marea Britanie, atacurile sunt identice. Un ultim exemplu parvine tot din ultima săptămînă din August. Grupuri homosexuale și transgenderiste britanice au atacat-o pe Victoria Atkins, ministrul Femeilor, pentru că, într-un interviu cu publicația Telegraph, și-a exprimat îngrijorarea privind explozia numărului copiilor și adolescenților britanici care se identifica că fiind transgender și cer modificarea sexului anatomic. Consecințele, zicea ea, țin "toată viața” și deciziile de schimbare a sexului nu trebuie luate pripit”, încheie AFR.

Studiul, în original, poate fi citit aici.