Politicile extremiste din Europa și ”discriminările selective”

Autor: Mihai CONȚIU

Despre fenomenele emigrației și imigrației am mai scris cîndva, dar revin întrucît emigrarea din Republica Moldova a căpătat proporții îngrijorătoare, iar viitorul care se conturează în acest context pare, în plan identitar, sumbru. Poate să pară paradoxală afirmația că Țările bogate și democrate din Europa occidentală riscă, într-un viitor relativ îndelungat, ca băștinașii să devină minoritari în raport cu imigranții, inclusiv prin căsătoriile mixte.

Putem vorbi despre minciuni asumate conștient ori angajamente rupte de realitățile concrete atunci cînd, electoral, unii politicieni își iau angajamentul de a stopa fenomenul emigrării din Țări ca Republica Moldova ori România. Din România, Țară europeană, spre exemplu, au emigrat, numeric, mai mulți români decît sirieni din Siria aflată în război. În Republica Moldova, emigrarea capătă proporții absolut îngrijorătoare în perspectivă, iar aceasta, mai ales, în contextul în care vorbim despre o populație mică – 2.458.000 de locuitori, potrivit raportărilor, e-hei!, din anul 2023.

Emigrația este un fenomen universal care va exista permanent atîta timp cît, pentru eternitate, vor exista Stat bogate și altele sărace. Națiuni bogate ca SUA și Australia au fost făurite, în exclusivitate, de imigranți din cam toate colțurile lumii, mai cu seamă din Europa, fără absolut nici un aport al populației băștinașe care a devenit minoritară. Acum, SUA și Australia, la fel ca și Țările europene occidentale, au devenit țintele preferate ale emigranților din Statele sărace din Europa, Africa, Asia etc.

Într-o proporție covîrșitoare, cei mai mulți emigrează din Republica Moldova din pricina sărăciei, a lipsei de perspective într-un viitor stabil și prosper. Alții, într-un număr ceva mai restrîns, își părăsesc Țara pentru a-și desăvîrși o carieră imposibil de atins la ei acasă. La fel ca și în România, oarecum, în Republica Moldova, realizările profesionale de top se împletesc cu politica și ”casta oligarhică”. Într-o Țară occidentală democratică și prosperă nu contează de unde vii dacă ești performant, mai bun decît băștinașul francez, belgian, olandez, suedez etc., iar asta pentru că succesul profesional și material, implicit, îți este recunoscut, garantat.

Chiar în clipa de față, în Republica Moldova, există sute (dacă nu mii) de moldoveni care vor să emigreze din pricinile arătate mai sus. ”Se trag unii pe alții”, ca să zic așa, adică cei mai mulți dintre moldoveni au un frate, o soră, o rudă ori un prieten într-una din Țările în care intenționează să emigreze. Un aspect interesant pe care, de-a lungul anilor, l-am observat, în rîndurile imigranților moldoveni și români, se referă la modul în care aceștia se integrează sau nu în Țările gazdă. Astfel, am constatat că majoritatea celor care se integrează perfect noii lor patrii este constituită din cei cu studii superioare – oameni care înțeleg și își asumă conștient regulile, principiile și îndatoririle civice din Țara care i-a primit.

Un număr covîrșitor de imigranți, însă, îl reprezintă cei care nu se pot adapta deoarece, chiar dacă sunt bine plătiți și se bucură de toate drepturile și libertățile, nu doar că nu pricep rostul regulilor care funcționează în noua lor Țară, dar au și pretenția stupidă de a-și impune ”deprinderile lor civice” din Țara natală, ”mirîndu-se” că băștinașul francez, belgian, olandez, suedez etc. ”nu le înțelege și nu-i lasă în pace”.

Politicile extremiste în creștere din Țările Europei occidentale devin tot mai amenințătoare pentru ”anumiți imigranți”, iar aici nu mă refer la africani ori arabi, ci la cei din Sud-Estul european, iar în acest context am constatat ”o discriminare vizibilă”. Pe lîngă cele două tipuri de imigranți din Țările Europei occidentale, mai există o categorie de imigranți constituită din interlopi periculoși, traficanți de droguri, borfași, proxeneți și prostituate. Nu de puține ori, astfel de indivizi certați cu legea ajung pe prima pagină a ziarelor și în edițiile de știri ale televiziunilor și posturilor de radio, devin subiecte de dezbatere publică la care participă sociologi și politicieni, fac obiectul unor inițiative ori dispute politice, mai ales electorale, în scopuri de modificări legislative în privința imigranților etc.

Din pricina acestor nelegiuiți, ajung să pătimească și conaționalii lor imigranți. Cel mai recent caz este al celor doi tineri români în vîrstă de 14 ani care, pe 10 Iunie, au fost duși într-o instanță din Irlanda de Nord pentru că au sechestrat şi violat o fată de 13 ani. Înainte de apariția lor în instanța de judecată și zile în șir după aceea, nu doar în orașul în care cei doi au săvîrșit aceste fapte, ci în toată Irlanda de Nord au izbucnit proteste rasiste violente soldate cu atacuri asupra Poliției, incendieri de mașini și case ale românilor imigranți cinstiți, ”vînători de români” și multe alte astfel de agresiuni grave. Astfel, eticheta de ”românii sunt infractori” s-a extins în toată Irlanda de Nord, iar aceasta este fluturată și în alte Țări în care românii comit infracțiuni grave.

La nivel continental, infracțiuni grave mai comit și italienii, francezii, germanii etc. aflați în alte State europene, numai că acestea nu sunt atît de tirajate mediatic și politic, așa cum sunt cele în care sunt implicați români ori moldoveni. Asta înseamnă, în opinia mea, ”vulnerabilitate de Țară”, chiar dacă România este membră a UE. Prima Mafie din SUA și Europa s-a extins din Italia, nu din România ori Republica Moldova, mai apoi, au urmat Mafiile chineze, japoneze, ruse și irlandeze. Mafia irlandeză, de exemplu, are una dintre cele mai mari vechimi în SUA și funcționează și astăzi. După Osama bin Laden, cel mai căutat infractor de la începutul secolului al XXI-lea era capul unei grupări criminale irlandeze din Boston. Pătimesc imigranții irlandezi cinstiți din cauza crimelor comise de către Mafia irlandeză în SUA ori Europa? Sigur că nu! Este identificată Irlanda, ca Țară, cu astfel de nelegiuiți, așa cum deseori i se întîmplă României? Sigur că nu!

Revenind la emigrația din Republica Moldova, putem constata că, pe termen lung, nu vor exista soluții politice și economice pentru a o stopa. În contextul acestor realități, Republica Moldova se poate echilibra demografic prin primirea de imigranți din Țări cu mult mai sărace, așa cum, practic, se cam întîmplă și în România și, de fapt, în întregul Occident european. Astfel, în perspective relativ îndelungate, ținînd seamă de realitatea demografică, nu-i greu de intuit că moldovenii băștinași riscă să devină minoritari în raport cu imigranții.

Chestiunea, în sine, este inevitabilă, iar asta pentru că și Țările europene bogate ”asediate” de migranți riscă același lucru tot în perspective relativ îndelungate. Am remarcat acest fenomen în destule State europene. Demn de reținut este faptul că toate Constituțiile naționale vor continua să fie identificate cu filonul statal inițial, însă, inevitabil, vor suferi ”ajustări” în privința unor noi drepturi impuse de imigranții deveniți cetățeni legitimi ai Țărilor europene despre care vorbim. În aceste condiții, extremismul radical, rasismul și xenofobia vor căpăta dimensiuni de-a dreptul apocaliptice, iar asta pentru că oamenii au nevoie permanent de războaie. Contraziceți-mă!