TRĂIM MAI MULT

Dar trăim mai bine?

Din an în an, durata medie a vieţii unui om în Republica Moldova creşte necontenit de la începutul acestui secol, mileniu. Cu excepţia anului 2005, cînd s-a înregistrat cel mai înalt nivel al mortalităţii din ţară. Dacă în 2000 un  cetăţean al ţării noastre trăia în medie mai puţin de 68 de ani, ceea ce era sub nivelul speranţei de viaţă din lume, apoi, anul trecut, durata medie a vieţii unui moldovean s-a ridicat la 71,1 ani. Ar rezulta că în ţara noastră viaţa unei persoane durează mai mult decît pe planetă.

Or, potrivit ultimelor date ale Wikipedia, speranţa de viaţă pe glob este de 70 de ani. Cel mai puţin oamenii trăiesc în Swaziland, o ţară din Africa, în medie cîte 39,5 ani, iar cel mai mult, 81 de ani, în Japonia.

În genere, ar fi de spus că în ultimii 20 de ani, durata medie a vieţii pe glob a crescut cu 8 ore pe zi. Oamenii trăiesc mai mult ca oricînd, iar această tendinţă de creştere a speranţei de viaţă nu pare să încetinească, spun oamenii de ştiinţă. Bunăoară, Colin Mathers, reprezentant al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a declarat că la nivel global, speranţa de viaţă a crescut de la 64 de ani, cît era în 1990, la 70 de ani, în 2011. Este o schimbare dramatică, precizează acesta. În medie, reprezintă o creştere a speranţei de viaţă cu 8 ore pe zi în ultimii 20 de ani.

La nivel mondial, speranţa de viaţă la naştere era de 72 de ani, la femei, şi 68 de ani, la bărbaţi, în 2011.  Pentru comparaţie, în ţara noastră, anul trecut, durata medie a vieţii unei femei era de 75 de ani, iar a unui bărbat de 67,2 ani. Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii susţin că, la scara planetei, un bărbat în vîrstă de 60 de ani se poate aştepta să mai trăiască încă 19 ani, în timp ce o femeie de aceeaşi vîrstă se poate aştepta să mai trăiască încă 21 de ani, cu 2 ani mai mult ca în 1990. 

Conform estimărilor acestora, această creştere în mare parte se datorează unei scăderi rapide a mortalităţii infantile în ultimii 10 ani, dar şi unor îmbunătăţiri înregistrate în China şi India, acolo unde media speranţei de viaţă la naştere a crescut cu 7 ani din 1990. În schimb, spun aceştia, speranţa de viaţă a scăzut în Coreea de Nord, Africa de Sud, Lesotho, Zimbabwe şi Libia. În restul lumii, nivelul speranţei de viaţă la naştere fie a înregistrat creşteri, fie a stagnat. 

Chiar şi ţările în care populaţia trăieşte mult au reuşit să lungească speranţa de viaţă cu cîţiva ani, lucru care sugerează că oamenii nu au atins încă limita naturală a vîrstei. Astfel, Ties Boerma, director de statistică medicală al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a afirmat că în 1990, un individ în vîrstă de 60 de ani, din ţările cu venituri ridicate, avea o speranţă de viaţă de 21 de ani, în timp ce în 2011, aceasta a ajuns la 24 de ani. El este de părere că foarte puţini oameni au prezis acest lucru în 1990. Potrivit acestuia, nu există dovezi reale care să demonstreze că această creştere nu va continua. 

Reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii susţine că cercetările anterioare au indicat că speranţa de viaţă a crescut cu 2-2,5 ani pe deceniu în ţările dezvoltate, în secolul XX. Ca urmare a acestui lucru, oamenii de ştiinţă discută dacă aceste creşteri vor continua sau dacă ele sînt pe punctul de a se opri.  Este clar că ultimele statistici indică faptul că ţările aflate în topul statelor cu cea mai ridicată speranţă de viaţă, precum Japonia, Australia şi Elveţia, continuă să înregistreze îmbunătăţiri. 

Totuşi, experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu exclud că în cele din urmă se va înregistra o încetinire. Dar asta se va întîmpla, spun ei, doar dacă terapia genetică şi tot restul descoperirilor revoluţionare nu vor interveni. La fel, încălzirea globală sau conflictele ar putea provoca eventuale schimbări. Unii reprezentanţi ai acestei organizaţii internaţionale susţin că şi rata crescută a obezităţii ar putea avea un impact asupra speranţei de viaţă, deşi pînă acum nu s-a dovedit acest lucru. 

Vlad LOGHIN