Lecturi pentru liceeni

Ştim cu toţii ce este Wikipedia, însă nu cunoaştem prea multe despre fondatorul ei. Îi vedem poza din cînd în cînd în colţul drept al paginii, cerîndu-ne donaţii. Aşadar, cine este Jimmy Wales?

De fiecare dată cînd adresez o întrebare atotştiutorului Internet, rezultatul vine în mod sigur dintr-o anumită direcţie: Wikipedia. Numele acestei enciclopedii a intrat în vocabularul nostru la fel de bine cum au făcut-o şi Google, Twitter sau Facebook. Diferenţa dintre ele est însă că Wikipedia este singura care se presupune că nu produce profit. Fondatorul ei, Jimmy Wales, a devenit celebru datorită invenţiei sale şi a viziunii asupra vieţii, profund ancorată în filozofia obiectivismului. Dacă această perspectivă mentală i-a adus cele 25 de milioane de dolari, vrem şi noi să aflăm mai multe despre ea!

În cartea de muncă a lui Jimmy Donal Wales stă scris „antreprenor online“. Poate că această meserie nu are în mintea noastră o conotaţie de milionar sau măcar de lider spiritual, aşa cum se autointitulează, însă Wales este fondatorul uneia dintre cele mai populare invenţii din ultimii 20 de ani. Bărbatul de 45 de ani trăieşte în Florida şi încearcă să treacă graniţele statului său cît mai puţin cu putinţă, spune el. În 2006 a fost inclus în topul celor mai influente 100 de persoane realizat de revista Time, deşi iubitorii de controverse spun că ar trebui să împartă locul cu Larry Sanger, co-fondator Wikipedia în 2001, anul lansării enciclopediei. Părerile cîrcotaşilor nu l-au afectat pe Jimbo Wales, care şi-a continuat planul de a introduce definitiv Wikipedia în viaţa omenirii: îşi doreşte 680 de milioane de vizitatori pînă în 2015!

 Dacă vrei să afli mai multe despre Wikipedia, primul rezultat este chiar pe site-ul ei. Enciclopedia se autoprezintă aici drept o platformă online ce are conţinut interactiv, multilingvistic, la care poate participa oricine. Dincolo de definiţia rigidă la care nu se gîndeşte nimeni atunci cînd îşi satis­face curiozităţile prin click-uri şi tastări rapide, această enciclopedie a fost concepută în ideea unei informări masive, egale, corecte şi democratice. Jimmy Wales şi-a dorit o jucărie cu ajutorul căreia poate oferi planetei date despre orice domeniu pentru că, ştim deja, informaţia înseamnă putere. În ciuda scopului declarat, de altfel aparent util şi bine intenţionat, vocile curajoase din mediul online l-au acuzat pe fondator de manipulare şi părtinire în cenzura articolelor. 

Wikipedia oferă oricui dreptul să adauge sau să editeze articole în mediul virtual. Există la momentul actual 90.000 de voluntari care au grijă ca aproximativ 3 milioane de articole să fie redactate în mod corect şi să nu ia calea dezinformării cititorilor. Aceşti voluntari sînt şi ei coordonaţi de 1.500 de administratori, care au ultimul cuvînt de spus înainte de publicare.

Această piramidă construită pe nisipuri mişcătoare a fost de fapt un argument împotriva veridicităţii informaţiilor de pe site. Dacă oricine poate de fapt modifica aceste conţinuturi, uneori chiar şi cele 1.500 de capete ale cenzurii prietenoase pot scăpa anumite informaţii sau, spun unii, pot edita subiectiv. Însă Jimmy Wales dezminte: articolele controversate sînt intens editate, doar că asta nu afectează comunitatea, deoarece oamenii au nevoie de neutralitate în ceea ce citesc, explica el într-o conferinţă TED din 2006.

Wikipedia îşi găseşte de fapt rădăcinile în Nupedia, proiect realizat în 2000 de Bomis, firma lui Jimmy Wales. Scopul acestui site era, de asemenea, să adune o mulţime de informaţii din toate domeniile, pe care să le ofere oamenilor de pretutindeni, însă în ideea unui profit obţinut prin publicitate. Acesta a fost pretextul întîlnirii lui Wales cu Sanger, pe atunci doctorand în filozofie, pe care îl angajează ca redactor-şef. În ciuda studiilor impresionante ale amîndurora 

şi a dorinţelor de a revoluţiona enciclopediile lumii, afacerea nu a avut succes. Într-un an, aceştia publicaseră doar 12 articole.

Hotărăsc mai apoi să schimbe ideea şi, în 2001, lansează Wikipedia. Prima reacţie în presa internaţională a fost a publicaţiei New York Times care, în septembrie acelaşi an, lăuda noua invenţie a internetului. Pe atunci, Larry Sanger rezuma conceptul în felul următor: „Pot începe un articol cu un paragraf adăugat de mine, iar un expert poate aduce alte trei, care îl vor şterge pe al meu“. Cît despre conţinutul discutabil al articolelor, Wales explica : „Este un consens general între voluntarii care scriu pentru Wikipedia despre cum anume ar trebui să arate un articol“. 

Cît despre numele Wikipedia, acesta nu a fost ales doar pentru că ar suna bine. Există definiţii pentru ambele părţi componente ale cuvîntului. „Wiki“ are origine hawaiană şi înseamnă de fapt „shared website“, iar „pedia“ este prescurtarea de la „encyclopedia“. Aceasta este explicaţia pe care Jimmy Wales o oferă supărat de fiecare dată cînd Wikipedia este asociată cu celebrul Wikileaks, proiect cu care nu este de acord.

După 2001, Wikipedia a crescut ca în basme, adunînd milioane de articole traduse în 268 de limbi. În 2003 Wales lansează Wikimedia Foundation, o altă organizaţie non-profit ce trebuia să susţină Wikipedia. Din acest moment, rolul lui Sanger este diminuat tot mai mult, pînă cînd, în 2004, el dispare cu desăvîrşire din activitatea companiei. Pe site-ul personal, acesta îşi descrie rolul în dezvoltarea Wikipedia şi povesteşte cum, odată ce vizibilitatea site-ului în mediul online devenise colosală, Wales uita să îl pomenească drept co-fondator, fie în articolele Wikipedia, fie în interviuri. Sanger spune că, de-a lungul timpului, articolul despre viaţa lui Jimmy Wales de pe Wikipedia a luat forma unui cameleon, modificîndu-se în funcţie de circumstanţe.

Entuziasmul lui Wales nu a fost folosit doar pentru transformarea Wikipedia în instrumentul ce creează dependenţă curioşilor care nu pun preţ pe acurateţe, ci a dat naştere şi altor cîtorva fraţi: Wikia, în 2004, alături de Angela Beesley, apoi Wikinews, Wikiquoutes, Wikibooks sau altele. „Imaginaţi-vă o lume în care orice persoană de pe planetă are acces la toată colecţia de informaţii a omenirii. Asta este ceea ce vrem noi să facem“. Şi au făcut. În 2006, invitat la o conferinţă TED, acesta compara New York Times cu Wikipedia. Punctele lor comune erau, după părerea lui, popularitatea şi fluviul de neoprit al informaţiilor. Diferenţa consta însă în numărul de angajaţi: compania sa avea în 2006 unul singur, angajat abia în 2005. Restul oamenilor implicaţi sînt voluntari. În prezent, 85% dintre ei sînt bărbaţi, iar media de vîrstă este de 28 de ani. Wales şi echipa sa şi-au propus ca procentul femeilor cu pretenţii de autoare de enciclopedie să crească la 25%. „În lume există foarte mulţi tocilari, însă nu toţi sînt pasionaţi de calculatoare. Îi vrem şi pe aceştia activi în colaborarea cu Wikipedia“, spune el cît se poate de sincer pentru un articol publicat de The Telegraph. 

Publicaţiile conservatoare îl descriu pe Jimmy Wales drept un ateu cu înclinaţii politice de stînga. El se declară liberal, iar cîrcotaşii spun că, de fapt, manipulează articolele Wikipedia în favoarea politicienilor liberali. Pînă la urmă, Jimbo a trebuit să lămurească: are o viziune de centru dreapta. Plimbările pe axa politică nu i-au lămurit şi nici interesat pe vizitatorii Wikipedia. „Wales, pe spanioli nu îi interesează viaţa ta povestită pe limba noastră!“, scria un internaut nervos pe un forum. Cu toate acestea, influenţele politice şi filozofice ale sus numitului academician modern pot explica multe dintre scandalurile în care a fost implicat. 

Una dintre cele mai faimoase enciclopedii, Britannica, îl descrie pe autorul proiectului concurent într-un mod simplu: antreprenor american născut în 1966 în Huntsville, co-fondator al Wikipedia. În copilărie îşi ajuta mama în magazinul familiei, iar în restul timpului devora timp de ore întregi Britannica sau alte enciclopedii. Iată că spiritul antreprenorial şi curiozitatea acută l-au transformat într-un pionier. Nu comunist, ci al noii tehnologii. Acesta îşi mai amin­teşte că, în şcoala generală, birocraţia şi proasta organizare l-au făcut să îşi schimbe viziunile politice. S-a licenţiat în finanţe, apoi a trecut la lucruri mai interesante: afacerile pe care le-a dezvoltat din timpul doctoratelor neterminate deoarece au fost mult prea plictisitoare. Aşa a apărut Bomis, afacerea care a ajutat la crearea formei embrionare a Wikipedia, Niupedia. 

De-a lungul timpului, tatăl enciclopediei online a adunat mai multe titluri care sună mai pretenţios decît „antreprenor Internet“. Printre acestea, membru al Berkman Center for Internet and Society de la Universitatea Harvard, membru al MIT Center of Collective Intelligence şi aşa mai departe. Adevărate mostre de inteligenţă, am putea deduce. Cu această trăsătură a sa sînt de acord în unanimitate chiar şi conservatorii, care îl descriu pe site-urile lor complet diferit de modul în care este pictat de Wikipedia. Ceea ce ei prezintă diferit este spiritualitatea sa. Pare-se că sămînţa maleficului lui Wales ar fi, în viziunea lor, tocmai doctrina filozofică pe care el o consideră responsabilă de sclipirile sale. Este un admirator al obiectivismului dezvoltat de ateul Ayn Rad. Acest curent susţine separarea economiei de stat şi ideea că oamenii trăiesc într-o realitate obiectivă, care nu are legătură cu alte percepţii subiective ale omului. Mai pe scurt, motivele esenţiale ale vieţii sînt individualismul sau capitalismul, îndepărtîndu-se orice formă de misticism. Şi Wales a îndepărtat orice formă de misticism din afacerile sale, nu există niciun dubiu şi nicio percepţie naivă că Wikipedia nu ar avea succes. Dar tocmai acest succes este considerat manipulator şi pare, în viziunea multora, scutul în spatele cărora mici industriaşi (voluntari sau nu) fabrică adevăruri. Folosim acest verb, pentru că multe persoane, cu precădere conservatorii, îl acuză de modificare a informa­ţiilor în mod frecvent. Revista Wired a publicat un articol în care Wales este acuzat că îşi modifică în permanenţă descrierea de pe Wikipedia, adăugîndu-l sau ştergîndu-l pe 

Sanger din istoria enciclopediei. În ceea ce priveşte preferinţele filozofice, acesta spune că „Lumea nu poate înţelege viziunea mea asupra Wikipedia fara a-l înţelege pe Hayek “. Pe scurt, Jimmy Wales se declară un tip care lucrează în exclusivitate în folosul comunităţii. Din punct de vedere politic, ar trebui să fie de acord cu perspectiva economică a partidelor de stînga, iar în ceea ce priveşte cultura, să împărtă­şeas­că opiniile partidelor conservatoare. Ambiguităţile spirituale şi politice ale profilului său se pierd în arhivele minţii noastre atunci cînd discutăm despre venitul lui Jimbo. Nu ştim dacă 25 de milioane de dolari ţin sau nu de metafizică, însă gîndurile sale au adus foarte mare profit dintr-o organizaţie non-profit. Aşa cum îi spune şi extensia, „.org“, se presupune că enciclopedia nu atrage fonduri. Şi ne întrebăm totuşi: cum face Wikipedia bani? Bugetul declarat al mamutului informaţional este de aproximativ 10 milioane de dolari, sumă obţinută atît din donaţii individuale, cît şi din binefaceri substanţiale din partea Bing (Microsoft), spre exemplu. Aceste fonduri sînt folosite cu abilitate de cei 35 de angajaţi care au grijă ca site-ul să fie pe locul 5 în topul celor mai populare site-uri din lume. Şi dacă vă întrebaţi cum au fost convinşi atîţia oameni să doneze, probabil vă veţi aminti că, uneori, atunci cînd accesaţi site-ul, figura lui Jimmy Wales apărea într-un colţ cerîndu-va sfios şi elegant să contribuiţi la dezvoltarea celei mai mari platforme de informare. Chiar şi această formă de atragere a fondurilor a fost contestată. Şi nu pentru că amatori ai teoriei conspiraţiei ar suspecta infracţiuni, ci pentru motive de... intimitate. Există forumuri în care oamenii s-au plîns că nu este confortabil ca Wales să îi privească în permanenţă. Ba mai mult, au adus argumente medicale: există o fobie care spune că nu suportă să fie urmăriţi.

Întrebarea „De unde provin banii lui Jimmy Wales?“ a adus mai multe răspunsuri în defavoarea decît în onoarea sa. Astfel s-au născut numeroase scandaluri şi dezbateri în ceea ce priveşte moralitatea, corectitudinea în afaceri şi modalitatea în care foloseşte Wikipedia drept instrument de auto-promovare. În martie 2008, BBC scria despre acuzele primite de Wales din partea unui om de ştiinţă, care susţinea că şi-a cumpărat conţinutul unui articol cu 5.000 de dolari. Jeffrey Merkey povestea că, în schimbul unei donaţii, şeful Wikipedia i-a promis că îşi va folosi influenţa pentru a edita un articol în avantajul lui. Întrebat despre această formă curajoasă de marketing, Wales a răspuns: „Nonsens!“. Nu ştim dacă este un nonsens să modifici conţinuturi despre un subiect abstract, cum este ştiinţa, sau dacă pare absurd să primeşti doar 5.000 de dolari, cînd subiectele politice ar putea aduce şi mai mult, însă reprezentanţii organizaţiei au negat orice acuzaţie. Ba mai mult, ca să spulbere orice interpretare, l-au scos cu totul pe Merkey din grădina lor – nu mai există niciun articol despre el pe pagina Wikipedia. 

Tot în 2008, Wales a primit reproşuri ce au ajuns subiecte de ştiri, de data aceasta din partea unui fost angajat, Danny Wool. Acesta a povestit presei cum fostul său şef - îşi dăduse demisia în 2007, după doi ani în care fusese mîna sa dreaptă – folosea aceleaşi donaţii arhidezbătute pentru relaxare. Wool îl acuză că plătise şedinţe de masaj în Moscova şi sticle scumpe de vin cu banii strînşi pentru virtuosul scop de a scoate omenirea din bezna intelectuală. Acest scandal s-a suprapus, scrie The Sidney Morning Harold, cu despărţirea lui Jimbo de iubita sa, pe care o cunoscuse tot datorită enciclopediei. Rachel Marsden, fosta sa iubită, în vîrstă de 33 de ani, a făcut publice sms-uri intime dintre ea şi Jimmy şi i-a vîndut hainele pe eBay, ca formă de răzbunare pentru modul în care acesta se despărţise de ea: printr-un anunţ pe internet. Un blog bîrfitor din Sillicon Valey a publicat transcrieri ale anumitor conversaţii dintre ei doi, în care aceştia negociau structura articolului de pe Wikipedia despre viaţa lui Rachel Marsden. Mai exact, Wales îi spunea acesteia că a trimis un mail unuia dintre editori pentru a modifica acel conţinut. Pentru un scurt moment, se transformase dintr-un guru online într-un hedonist al offline-ului. Pentru a repara problemele de imagine pe care le dobîndise, întreaga echipă Wikipedia a trimis comunicate de presă în stînga şi în dreapta, explicînd că aceste cheltuieli au fost făcute de fapt, din contul personal. 

În 2009, Wikipedia se leagă tot mai mult de chestiuni şi dezbateri politice. În urma unei polemici între Gordon Brown, pe atunci prim- ministru al Regatului Unit, şi David Cameron, data morţii artistului Tiţian a fost modificată. Ce legătură au avut politicienii englezi cu renascentistul italian, vă veţi întreba? În urma unei dezbateri publice, Brown a susţinut că Tiţian a murit la 90 de ani, iar Cameron l-a contrazis, fiind sigur că de fapt murise la 86. La finalul dezbaterii, un membru zelos al Partidului Conservator s-a gîndit că, dacă pe Tiţian nu îl putea readuce la viaţă pentru încă patru ani, conţinutul Wikipedia era facil de modificat. Aşadar, a schimbat data morţii din 27 august 1576 în 27 august 1572. Absurdul situaţiei a fost imediat observat şi amendat de întreaga presă, datele au fost verificate la Muzeul din Luvru, în Enciclopedia Britannica şi la Muzeul Naţional de Artă din Washington. Verdictul a fost în defavoarea politicianului şi, din nou, a enciclopediei: oricine poate edita conţinuturile Wikipedia şi în felul acesta apar scene numai bune de filme proaste. În urma acestui incident, David Cameron şi-a prezentat în mod oficial scuzele pentru manipularea încercată de membrul Partidului Conservator. 

Cum un scandal cu şi despre pornografie ajută întotdeauna la distorsionarea imaginii unei persoane, nici asta nu a lipsit din colecţia de pete ale lui Wales. Larry Sanger nu a vrut să îl ierte şi, în 2010, trimite la FBI o scrisoare prin care demonstrează că Wikipedia a permis existenţa unor materiale pornografice timp de 3 ani. Şi nu orice orice fel de pornografie, ci infantilă. Acesta trimite linkuri către paginile cu pricina şi îl atinge prin acuzaţiile sale şi pe unul dintre managerii Wikipedia, Erik Moeler. Cîteva articole scrise de Moeler în trecut susţineau că pornografia infantilă nu afectează pe nimeni, atîta vreme cît ea nu este violentă. Acest argument a fost suficient pentru ca Larry Sanger să insiste asupra ipotezei că acele materiale nu au existat întîmplător timp de trei ani. Jimmy Wales a încercat să stingă focul ştergînd în totalitate aceste probe, însă era prea tîrziu. În plus, Fox News a prezentat şi o altă faţă a subiectului, în care alţi angajaţi şi voluntari ai Wikipedia s-au revoltat împotriva acestei cenzuri. Aceste incidente l-au convins pe Wales să renunţe la o parte dintre atribuţiile sale, şi anume a redacta, edita sau şterge materiale din enciclopedia al cărei fondator a fost. Cu toate că şi-a păstrat titulatura de preşedinte al companiei. 

Vinovat sau nu de toate scandalurile legate de Wikipedia, Jimmy Wales s-a îndepărtat de imaginea de cenzor în ceea ce priveşte articolele. Cu toate acestea, conservatorii nu au ezitat să prezinte cazuri şi fapte care ar putea demonstra aplecarea liberală a acestuia. Aceştia îl susţin pe David Swindle, care a publicat pe 23 august 2011 un material despre viziunea de stînga a echipei editoriale a Wikipedia. Swindle a analizat articolele despre Anne Coulter, Michael Moore, Glenn Beck sau Keith Olbermann. Pentru o exemplificare simplă, a numărat cuvintele din descrierea lui Coulter, respectiv cîte dintre ele se referă la controverse. A încercat acelaşi lucru şi cu Michael Moore, iar rezultatul ar fi fost că Anne este de opt ori mai controversată decît Moore. Alte exemple de presupusă manipulare date de conservatori sînt legate de articolele despre doctrina liberală, Obama, zoofilie, încălzirea globală şi altele. Pe scurt, spun ei, totul este construit pe un model care distorsionează realitatea. Norocul tuturor este că, la prima căutare pe Google din orice domeniu, nu apar aceste teorii ale conspiraţiei – cărora, însă, nu le negăm intenţia de a căuta adevărul. 

Ideea conţinuturilor libere, la care poate orice să colaboreze, este o binecuvîntare, dar şi un blestem. De-a lungul timpului, au existat o serie de articole şterse – nu ştim dacă au fost doborîte chiar de click-ul ucigaş al lui Wales – fii­nd considerate absurde, amuzante sau revoltătoare. Din seria „Internauţii scriu lucruri trăz­nite“, avem cîteva modele, adunate de Matthew Moore pentru The Telegraph. Unul dintre ele este numit „Matrix-universul fictiv“, care spune aşa: „Oamenii sînt crescuţi în păstăi şi sînt conectaţi prin implanturi cibernetice la o realitate artificială denumită Matrix...“. În alt registru de subiect, însă în acelaşi cîmp de aberaţii, se află un articol denumit „Măgarii în explozie“, care prezintă problema acestor animale folosite în atacuri cu bombă. Motivul ştergerii acestui text este că „deşi poate fi considerat drăguţ un material despre animale care explodează, acesta nu poate fi unul dintre ele“. 

În timp ce milioane de voluntari caută cele 15 minute de celebritate adunînd subiecte pentru a le posta în binecunoscuta enciclopedie, Jimmy Wales se poate ocupa liniştit de cele 25 de milioane de dolari ale sale. Scandalurile numeroase i-au răpit dreptul de a administra în mod direct paginile şi de a şterge informaţiile neplăcute, însă rămîne preşedintele Wikipedia şi ne zîmbeşte calm din colţul drept al paginii, de cîteva ori pe an. Chiar dacă acest zîmbet ne seduce – sau înfricoşează – preţ de cîteva tastări, să ne amintim că Biblioteca Naţională este mai sigură. Deşi putem să înţelegem că e mai simplu să dai cîteva clickuri decît să-ţi pierzi ore bune la sala de lectură. 

 Anca ŢENEA