Cîţi refugiaţi au fost trimişi în România, în baza cotelor obligatorii

România ar fi trebuit să găzduiască pînă în acest an peste 4.000 de refugiaţi ajunşi în Grecia şi Italia dinspre Africa şi Orientul Mijlociu, conform mecanismelor de relocare stabilite în 2015 de Comisia Europeană – aşa-numitele „cote obligatorii” de refugiaţi, cărora România li s-a opus şi a refuzat să le voteze, asemenea Ungariei, Cehiei şi Slovaciei. Cu toate acestea, cifra refugiaţilor care au ajuns în România în baza acestor mecanisme de colaborare intracomunitare este mult mai mică, pentru că numărul refugiaţilor eligibili pentru mutarea în altă ţară europeană este şi el mult mai mic decît estimase iniţial Comisia Europeană. Astfel, în România au fost trimişi pînă în prezent doar 710 persoane care au statut de refugiat şi care au ajuns prin migraţie ilegală în Italia şi Grecia. Cei mai mulţi provin din Siria, dar sunt şi refugiaţi din Irak, Eritreea sau Yemen.

România avea alocat un număr de 4.180 de refugiaţi ajunşi în UE, conform deciziilor din 2015 ale Comisiei Europene, care au stabilit aşa-numitele cote obligatorii de refugiaţi şi faţă de care România, Ungaria, Cehia şi Slovacia s-au opus oficial, votînd împotrivă în Consiliul European. Cele două mecanisme de relocare a refugiaţilor ajunşi dinspre Africa şi Orientul Mijlociu în UE, mai exact în Italia şi Grecia, unde situaţia era cea mai gravă în plină criză a migranţilor, vizau relocarea în total a 160.000 de refugiaţi în ţările UE, pentru a dispersa presiunea de pe Italia şi Grecia. Cu toate acestea, cifrele la care s-a ajuns sunt mult mai mici.

România a primit pînă în prezent (luna Iulie 2017), prin intermediul acestor mecanisme de relocare convenite cu UE, doar 710 persoane aflate „în nevoie de protecţie internaţională” şi care au ajuns ca urmare a migraţiei ilegale în Grecia şi Italia, conform datelor puse la dispoziţia Gîndul de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Astfel, în prezent România găzduieşte la centrele de cazare a solicitanţilor de azil din Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Rădăuţi şi Şomcuta Mare (lîngă Baia Mare, Maramureş) un număr de 521 de sirieni (dintre care 95 de femei şi 168 de copii), 131 de irakieni (dintre care 23 de femei şi 45 de copii), 45 de persoane din Eritreea (stat din Nord-estul Africii) şi 13 persoane din Yemen.

Explicaţia pentru numărul atît de scăzut de refugiaţi trimişi către România în cadrul acestor mecanisme de relocare este că şi numărul total de persoane eligibile pentru a fi relocate este mult mai scăzut decît se estimase iniţial, după cum explică IGI într-un răspuns pentru Gîndul, făcînd trimitere la rapoarte ale Comisiei Europene în aceste sens.

Un astfel de raport din Mai 2017 arată că presiunea migraţiei asupra Italiei şi Greciei rămîne valabilă şi în acest an, de la începutul lui 2017 sosind în Grecia peste 62.000 de imigranţi, iar în Italia peste 45.000.

„Cu toate acestea, vasta majoritate a celor care au sosit nu aparţin naţionalităţilor în nevoie clară de protecţie internaţională, o cerinţă stabilită de deciziile Consiliului, pentru a se califica la eligibilitate pentru relocare”, arată raportul din luna mai al Comisiei Europene.

Raportul mai arăta că la momentul respectiv, din Grecia fuseseră relocaţi 12.707 refugiaţi din cei peste 27.000 care fuseseră înregistraţi în aceste mecanisme, în timp ce din Italia fuseseră relocaţi peste 5.700 dintre cei doar 8.300 de refugiaţi eligibili pentru relocare în ţările UE.

Pînă în luna ;ai 2017, singurele ţări care refuzaseră să primească refugiaţi relocaţi prin mecanismele UE erau Austria, Ungaria şi Polonia. Cehia sistase din 2016 colaborarea în cadrul mecanismului de relocare.

În Iunie, Comisia Europeană arăta că mai sunt eligibili pentru relocare în ţările UE doar aproximativ 11.000 de refugiaţi aflaţi în Grecia şi 2.000 în Italia.

„Menţionăm că autorităţile române şi-au îndeplinit obligaţia de a transmite, periodic, scrisori de intenţie celor două state membre beneficiare, referitoare la disponibilitatea de a primi persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională, în conformitate cu documentele menţionate mai sus. Identificarea acestora dintre persoanele eligibile şi realizarea efectivă a transferurilor revine autorităţilor statelor cedatoare. Pentru cei în cazul cărora transferul nu a fost realizat, responsabilitatea României a încetat”, explică reprezentanţii IGI, pentru Gîndul.

Spaima de refugiaţi: de la primii sirieni din 2016 la cei 500.000 de musulmani imaginaţi de un fost general SRI

În Martie 2016 soseau în România primii 15 refugiaţi din Italia şi Grecia, relocaţi în România în baza mecanismelor stabilite de Comisia Europeană. Era vorba despre familii de sirieni şi yemeniţi, care au fost cazaţi la centrul pentru azilanţi de la Galaţi. Printre ei se număra şi un copil de 7 luni.

În pline controverse publice pe subiectul cotelor obligatorii de refugiaţi şi a spaimelor privind o presupusă „invazie” a refugiaţilor musulmani în România, autorităţile arătau că nu fac faţă cifrei imense stabilite la Bruxelles, capacitatea de cazare în cele 6 centre pentru azilanţi care funcţionează în România fiind doar de 1.500 de persoane, faţă de cele 4.180 de persoane pe care ar fi trebuit să fie primite pînă în 2017, cu o extensie privind încă peste 2.000 de refugiaţi pentru anii următori.

Încercările autorităţilor de a găsi locaţii pentru noi centre de cazare a refugiaţilor au fost întîmpinate cu proteste. La Ardud, în judeţul Satu Mare, s-a pus problema construirii unui centru pentru imigranţi în cartierul Mădăraş. Mai mulţi localnici s-au strîns la Căminul Cultural, au chemat primarul, toată funcţionărimea, au strîns semnături şi au ameninţat că, dacă e nevoie, vor folosi şi forţa ca în clădirile unei asociaţii să nu fie găzduiţi aproape 100 de refugiaţi. 

„La fel cum spuneau şi cetăţenii, noi avem încă, din păcate, bătrînii noştri, copiii noştri orfani, oamenii noştri săraci pe care nu-i putem ajuta aşa cum trebuie şi nu avem capacitatea la momentul de faţă să-i mai ajutăm şi pe alţii. Tot oameni sunt şi ei, dar cum să-l laşi pe aproapele tău şi să-ţi îndrepţi atenţia asupra unui străin care-i şi de altă cultură, de altă tradiţie, de altă religie decît tine?”, a explicat pentru Gîndul primarul Ovidiu Duma.

Recent, generalul SRI în rezervă Sorin Gabriel Cozma, fostul şef al Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere Terorism din SRI, a relansat în spaţiul public scenariul apocaliptic al invaziei musulmanilor în România.

„E România pregătită să primească 500.000 de musulmani? Vorbim de femei, copii, oameni normali care au pătimit foarte mult în ţările lor. Vom fi sau nu pregătiţi? Va trebui să dăm un răspuns la problema aceasta. Avem o lipsă de forţă muncă acută. Istoric, România nu s-a mai confruntat cu asemenea pregătită. Suntem pregătiţi să facem switch-ul?”, s-a întrebat generalul SRI Cozma, în cadrul unui discurs ţinut la Rîşnov, în cadrul Festivalului de Film şi Istorii.

Este pentru al doilea an la rînd cînd generalul SRI Cozma foloseşte Festivalul de Film de la Rîşnov drept platformă pentru lansarea de comentarii cu potenţial inflamatoriu. Nici SRI, nici reprezentanţii festivalului respectiv nu au clarificat pînă în prezent în ce calitate a vorbit generalul Cozma despre probleme de terorism şi migraţie la un festival local de film şi „istorii”, declaraţiile fiind însă făcute în contextul vizionării unor filme documentare la festival.

În 2016, sub auspiciile aceluiaşi festival de film de la Rîşnov, generalul SRI aflat la acel moment în fruntea direcţiei antiteroriste a serviciului secret lansa informaţia că organizaţia Stat Islamic pregăteşte un atac de „mari proporţii” şi „inedit”.