Părtașe ale dezmățului din țară

Daca avem cel mai mic salariu din Europa, dacă aproape 1 milion de moldoveni au umplut străinătatea după o bucată de paine, neîndoielnic, sînt vinovate sindicatele. În loc să se preocupe de păstrarea și înmulțirea locurilor de muncă, de asigurarea unor salarii pertinente, de crearea condițiilor de muncă decentă, sindicatele au permis guvernărilor, care s-au tot perindat de-a lungul deceniilor, să ruineze, sa prădeze țara. Prin vînzările oculte ale patrimoniului moștenit, prin admiterea închiderii întreprinderilor, acestea s-au făcut complice la dezmățul care durează de aproape 3 decenii. Au existat și există sindicate în toate ramurile economiei naționale, dar care s-au erijat, cu părere de rău, fie în postură de părtașe, fie de martori nepăsători. Să luăm , de exemplu, una dintre celei mai mari tîlhării, cazul fraudei bancare de 1 miliard de dolari SUA. Oare chiar sindicaliștii care activau în cele 3 banci, prin intermediul cărora s-au pompat banii furați, n-au vazut și n-au simțit ce se face sub nasul lor?!

La începutul anului 1990 în Republica Moldova erau 2 milioane de membri de sindicat și tot cam atunci a început furtul masiv al bunului public. Putem doar să ne imaginăm ce s-ar fi întîmplat dacă liderii sindicatelor scoteau în stradă, la proteste milioanele de sindicaliști împotriva hoțiilor, închiderilor și falimentării de întreprinderi! Nu ramînea nici un tălhar la guvernare, iar moldovenii nu umpleau stăinătățurile!

Deși Moldova este cea mai săracă țară din Europa, viața oamenilor se înrăutățește cu fiece an, iar numarul persoanelor care au un loc de muncă a scazut în ultimii 10 ani cu aproape 350 mi de persoane, adică cu o treime, sindicatele nu au organizat nici o acțiune de protest în ultimii ani. Sau poate ați auzit de vreun caz în care sindicatele s-ar fi ridicat în apărarea drepturilor vreunui membru de sindicat, nedreptățit de angajator, de autorități?! De ce nu-i amintesc sindicatele lui Vlad Filat că a promis deschiderea a 300.000 de locuri de muncă?!

Știți ce a exclamat acum cîțiva ani, extaziat, cu zeflemea un fost premier de la București, (la momentul acela capitala României fiind cuprinsă de acțiuni de protest de stradă), de îndată ce a pașit pe betonul aeroportului din Chișinău? ”Ce liniște e la voi! Unde-s sindicatele voastre?!”

Desigur, avem coșcogeamite instituție sindicală, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), situată de asupra celor 24 federații sindicale de ramură, ce-și au sediul în Casa sindicatelor de pe strada 31 august din capitală, dar a cărei activitate ”febrilă” este concentrată pe îmbogățirea dubioasă, pe lărgirea confortului material al boșilor sindicali.

Cel mai mare sindicalist din țară, Oleg Budza, declară cu orice ocazie că el este pentru dialog cu guvernarea. Nimic de zis. Liderii sindicali din Germania, bunăoară, caute sa soluționeze problemele salariaților, la fel, prin intermediul negocierilor cu guvernanții, cu angajatorii. Însa, dacă dialogul nu contribuie la soluționarea problemelor lucrătorilor, aceștia recurg la greve, la acțiuni masive de protest. Din păcate, în Republica Moldova, de-a lungul anilor, guvernele, parlamentele, indiferent de culoarea politică, adoptă decizii care afectează în mod drastic drepturile lucrătorilor, însă boșii sindicali autohtoni nici nu se încumetă să organizeze acțiuni ferme de protest, de protejare a drepturilor și intereselor salariaților, membrilor de sindicat. Astfel, acum mai bine de 3 ani, la propunerea Guvernului, Parlamentul a operat 36 modificări în textul Codului Muncii al RM, care au trunchiat în mod grav drepturile membrilor de sindicat, al angajaților. Una dintre cele mai toxice dintre acestea a oferit dreptul angajatorului de a concedia lucrătorul fără consultarea, aprobarea organizației sindicale de la instituție, întreprindere. Regretabil, chiar revoltător, CNSM s-a limitat doar la o declarație banală! După ce a cedat acest instrument capital de protejare a intereselor și drepturilor salariaților, mai are rost să mai platești cotizația de membru de sindicat?!

Cine a lasat sindicatele fără bani: Șor sau coronavirusul?

De ce actualii boși sindicali din Moldova se eschivează de la realizarea principalului scop din statutul CNSM: „protejarea la nivel național a drepturilor și intereselor social - economice, profesionale, de muncă colective și individuale ale membrilor de sindicat”?

Dimpotrivă, conducerea CNSM demonstrează ea însăși o atitudine cinică fată de proprii angajați și cei din instituțiile subordonate. Nu știu dacă vreun patron din țară s-a comportat atît de iresponsabil, inuman, precum a procedat Oleg Budza după declanșarea pandemiei și instituirea stării de urgență in țară! Angajații din aparatul central al CNSM, din institutiile subordonate CNSM, au fost ”rugați” mai întîi să scrie cereri de concediu neplătit pentru luna aprilie, după care li s-a calculat și achitat cu mare întîrziere salarii mult mai mici fată de cum era stabilit în contractele de muncă. S-a procedat și la concedieri.

Budza se justifică, chipurile, coronavirusul a lăsat Confederația fără bani. Însă, din alte surse, chiar din spusele unor lideri sindicali, am aflat că, de fapt, milioane de lei ale CNSM au fost plasate unei firme private, pretextîndu-se obținerea unor venituri cu titlu de dobînda. Dănilăprepelecism sindical! Însă, agentul economic respectiv ar fi refuzat sa realizeze plățile respective către CNSM. L-am rugat pe Oleg Budza să confirme sau să infirme această versiune. El a refuzat. Tot sursele respective mi-au sugerat că firma respectivă ar aparține lui Ilan Șor.

Deci, de unde această lipsă de sensibilitate, de nepăsare a boșilor sindicali față de problemele, durerile sutelor de mii de salariați din țara noastră, bună parte dintre care sînt membri de sindicat? Și cînd partidele politice de la guvernare vor lua la ochi infractorii din sindicate?

Propriul confort mai presus decît interesele, drepturile membrilor de sindicat

Președintele Oleg Budza, și vicepreședinții CNSM sînt deja pensionari, epuizați de vîrstă, la fel ca și majoritatea liderilor sindicatelor de ramură. Unii au peste 70-80 de ani. Astfel încît ei înșiși ar avea nevoie de serviciile unor badante. De bună seamă, cum să organizeze o acțiune de protest, o grevă aceste persoane senile, dacă ele înșeși trebuie purtate de către cineva de subsuori? Sau cum sa manifeste o poziție principială, verticală din perspectiva apărării drepturilor membrilor de sindicat dacă sînt epuizați din toate punctele de vedere, dar și culpabili? Asa că majoritatea boșilor sindicali preferă să nu-și complice viața, vorba mai veche: lasă-mă sa te las!

Unde mai pui că toți conducatorii CNSM și mulți lideri ai celor mai numeroase sindicate de ramură se bucură de confortul material de care nu beneficiază nici demnitarii din ierarhia superioară a statutului: automobil de serviciu la scara casei, salarii fabuloase, pensii grase, mult mai mari decît pensiile mizere, ridicate de sute de mii de bătrîni din țară.

Mai apoi, multe federații ale sindicatelor de ramură s-au transformat în niște SRL-uri de familie, ai căror președinți își angajează soțiile, copii contra salarii destul de mari.

L-am rugat pe Oleg Budza, în calitatea mea de membru de sindicat, să mă informeze despre veniturile salariale lunare ale dumnealui și ale vicepreședinților CNSM, însă și această solicitare a rămas fără atenția lui. Totuși, din unele documente de contabilitate, precum sinteze ale bugetului sindical al CNSM, acte ale reviziilor documentare ale activității economico-financiare a CNSM din anumiți ani, care certifică activitatea financiară a CNSM de acum 3-4 ani ar reieși că veniturile lunare ale conducătorilor CNSM s-ar ridica la 30-50 de mi de lei.

Astfel, anual, s-au alocat cam 10 milioane de lei pentru salarizarea a aproximativ 60- 65 de angajați din aparatul central al CNSM. Adică, lunar, în medie, rezultă cam 13 mii de lei pentru fiecare salariat, de 2 ori mai mult decît salariul mediu în economia națională, în perioada respectivă. În condițiile în care o femeie de serviciu îmi mărturisea că ridică cam 3mii de lei, cel mai mic salariu, ar reieși că Oleg Budza și-ar fi tras un salariu de aproximativ 40-50 mii de lei!

Din ce surse bosii sindicali îsi croiesc asemenea salarii fabuloase? Din cotizațiile pe care le achită membii de sindicat? Ba bine că nu! Conform datelor din actele financiare, în bugetul CNSM se acumulează cam 2,5-3milioane de lei din cotizațiile de membru de sindicat. Pe cînd veniturile totale anuale se ridică la aproape 30-40 milioane de lei. De unde provin zecile de milioane de lei? Cam 20 milioane de lei din gestionarea patrimoniului, îndeosebi din sumele banești recoltate de la sanatoriile și stațiunile balneoclimaterice ale sindicatelor, adică din banii cheltuiți de salariați pentru întremarea sănătății. Aproape 9-13 milioane de lei au rezultat din dobînzile aferente soldurilor de mijloace bănești, precum și din sume mai mici din alte venituri.

Conducătorii CNSM își permit astfel cheltuieli exorbitante, chiar peste valoarea totală a veniturilor acumulate. Astfel, acum mai bine de 3 ani s-au cheltuit aproape 56 milioane de lei în timp ce veniturile erau cam de 30 milioane de lei. Cum au fost cheltuite milioanele? Cea mai mare parte a lor, peste 24 milioane de lei, a fost alocată pentru lucrări de reparație a imobilelor. Pentru activitățile informaționale, peste 10 milioane de lei, adică finanțarea departamentului mass-media al CNSM, ciclului de emisiuni ”Dialog social” la Televiziunea publică, editarea saptmînalului ”Vocea poporului”, contractele de publicitate cu alte segmente mass - media din țară, ce constituie o irosire inutilă de bani.

Pe pozitia 3, cu aproape 10 milioane de lei, surprindem fondul de remunerare a aparatului central al CNSM.

Doar pentru confortul elitei sindicale, adică pentru întreținerea a 2 imobile, s-au cheltuit peste 7 milioane lei. Excursiile peste hotare ale boșilor sindicali au necesitat mai bine de 300 mii lei, într-un singur an. Chipurile, pentru perfecționarea cadrelor, dar, în realitate, pentru diverse seminare inutile, ineficiente s-au alocat peste 400 mii lei etc. De parcă n-ar avea ce face cu banii, CNSM sponsorizează echipe sportive, precum echipa de baschet ”Gamma- Sind” din Cahul.

Boșii sindicali, șantajabili după vînzările dubioase ale patrimoniului și cheltuirea netransparentă a banilor

Dar cel mai important factor care determină ”cumințenia”, indiferența boșilor față de grijile și problemele membrilor de sindicat este faptul că cei mai mari lideri ai CNSM, Oleg Budza și Mihail Hîncu, vicepreședinte, responsabil de gestionarea patrimoniului, au devenit șantajabili după vînzărea, gestionarea ocultă a patrimoniului sindicatelor, cheltuirea netransparentă a mijloacelor financiare din bugetul CNSM. Respectivii se tem să n-o pățească, precum a sfeclit-o acum cîțiva ani bosul sindicatelor din Transnistria, care a fost băgat la pușcărie pentru înstrăinarea ilicită a patrimoniului sindicatelor din regiune.

De fapt, un scandal de utilizare ilicită a banilor sindicali a scuturat destul de puternic și Casa sindicatelor. Aproape cu 1an în urmă au fost condamnați la 8 ani de închisoare conducătorii Federației Sindicatelor din Agricultură pentru abuz în serviciu și delapidarea averii străine, articole penale care ar putea să fie aplicabile și pentru Budza și Hîncu.

Potrivit unui document al CNSM, în 2007-2012, au fost vîndute imobile în valoare de 100 milioane de lei. Alte surse vorbesc de 120 milioane de lei. Din mărturisirile fostului consilier al lui Oleg Budza și fost contabil-șef al CNSM, acest patrimoniu a fost vîndut la prețuri mult mai mici față de cele de piață, aproape în exclusivitate, lui Ilan Sor.

De alminteri, mai multe detalii despre afacerile dubioase ale lui Oleg Budza cu Șor le putem afla din investigația ”Milioanele Sindicatelor” realizată de o echipă a Centrului de Investigații Jurnalistice. Rezultă că boșii sindicali au vîndut imobilele prin negocieri directe, ci nu prin licitații, iar firmele lui Șor luau credite, punînd în gaj proprietățile cumpărate de la sindicate.

Deloc întîmplător aceste suspiciuni. Or, e cunoscut faptul că multă vreme Șor a fost și poate este încă „stapînul„ real al Casei sindicatelor. Și-a deschis sediu la parterul acestei cladiri. Firma lui de pază a supavegheat instituția respectivă. Chiar și cantina din clădirea CNSM ar fi a lui Șor sau a unui ins din anturajul acestuia.

De altfel, Oleg Budza nici nu încearcă să ascundă faptul că e mare amic cu Ilan Șor. În cartea ”Lipnic: de la obîrșii pînă în prezent” e plasată o foto cu Oleg Budza, soția lui și Ilan Șor, sub care este inserată propoziția:” Oleg și Ala Budza împreună cu prietenul Ilan Șor la ziua de naștere (2010)”.

O publicație periodică scria acum ceva vreme că controlul lui Șor asupra BEM a fost asigurat de mai multe persoane, inclusiv de Stanislav Budza, membru al conducerii a acestei bănci, fiul lui Oleg Budza, care a garantat cu depozitele CNSM creditele contractate de compania lui Șor, Dufremol SRL.

Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din R. Moldova și investigării fraudei bancare a stabilit că deciziile de alocare a unor credite de circa 2 miliarde de dolari, în perioada noiembrie 2014, au fost luate de trei persoane din conducerea Băncii de Economii a Moldovei (BEM), inclusiv de Stanislav Budza.

Din actul reviziei documentare a activității economico-financiare a CNSM în 2017 rezultă că sindicatele au plasat milioane de lei din bugetul CNSM firmei Asigromex-Infoton Com, care, potrivit raportului Kroll, aparține lui Șor.

Dragoș, feciorul lui Mihail Hîncu, a lucrat vicepreședinte al clubului de fotbal Milsami (Orhei), proprietar Șor.

De asemenea, după cum mi-a mărturisit el însuși, Budza ar avea pile și cu fostul lider al PDM, Plahotniuc. Deloc întîmplător, actul reviziei documentare a activității economico-financiare a CNSM în 2017 arată că sindicatele au plasat milioane de lei din bugetul CNSM băncii ”Victoriabank”, despre care toată lumea vorbește că era protejată de Plahotniuc. Din unele surse mi-a devenit cunoscut că sindicatele ar fi finanțat campania electorală a PDM cu Plahotniuc lider.

Dincolo de înstrăinarea ocultă a patrimoniului sindicatelor, boșii sindicali, îndeosebi Oleg Budza, Mihai Hîncu, ar putea fi suspectați și de delapidarea banilor din bugetul CNSM prin scheme nu prea curate. Am cunoștință ca spațiile Institului muncii ce aparține CNSM sînt date în arendă rudelor șefilor CNSM. Atît instituții terțe, cît și Confederația, federațiile de ramură organizează diverse evenimente în sălile respective, iar pentru arenda acestora se plătesc bani buni, inclusiv din bugetul CNSM, mare parte ajungînd în buzunarele rudelor boșilor sindicali.

În fine, nu există un control real al cheltuirii mijloacelor financiare ce aparțin sindicatelor. De exemplu, am pomenit mai sus că s-au cheltuit zeci de milioane de lei pentru lucrările de reparație executate de o organizație subordonată CNSM, SC ”CONMOBREMSERVICE” SRL. A verificat obiectiv, impațial cineva valorificarea legală, corectă a banilor sindicatelor ca să-l informeze în mod real pe membrul de sindicat? Nu am cunoștință. De fapt, în cadrul CNSM există o comisie de cenzori, care are menirea de a controla legalitatea, veridicitatea cheltuielilor realizate de către liderii sindicali, dar a cărei activitate trezește multe dubii. E nevoie de o structură eficace de control, care să reprezinte poziția sutelor de mii de membri de sindicat, cărora le aparține patrimoniul folosit după interesul lor de către boșii sindicali, sau de o instituție plauzibilă de audit extern.

De altfel, s-au făcut încercări, chiar anul trecut, din partea Parlamentului de a verifica legalitatea utilizării legale a banilor sindicatelor, a vînzării corecte a patrimoniului sindical, însă conducerea CNSM s-a stropșit, precum că nimeni în această țară nu are dreptul să se bage cu asemenea intenții în Casa sindicatelor. De parcă bugetul CNSM ar fi banii de buzunar ai lui Budza sau Nîncu! Amintesc că omologul lor din Transnistria a fost băgat la răcoare tocmai pentru că a încurcat averea și banii sindicatelor cu propriul lui buzunar. Și apoi dacă conducătorii CNPF sînt împotriva unui asemenea control este o dovadă că ei ar ascunde ceva, s-ar teme să nu iasă la suprafață multe ilegalități de-a lor.

La cheremul guvernanților

Conducătorii CNSM , în orice moment moment, pot fi puși la punct de către Guvern, fiindcă Executivul finanțează sindicatele. CNSM este unica structură sindicală din lume, din cîte știu eu, care se ocupă de repartizarea mijloacelor bănești și a biletelor de tratament balneosanatorial. Potrivit Regulamentului cu privire la prestațiile în sistemul public de asigurări sociale pentru prevenirea, îmbolnăvirea și recuperarea capacității de muncă a asigurărilor prin tratament balneosanatorial, ”suma mijloacelor bănești, care-i revine fiecăriei unități economice pentru tratament balneosanatorial, se calculează de CNAS..... se transmite CNSM în baza actului de predare”. Doar într-un an (2008) CNSM a primit 14 267 bilete de tratament balneosanatorial în valoare de 54,5 milioane de lei din bugetul statului.

Fără aceste zeci de milioane de lei nu ar putea exista cele 3 instituții balneosanatoriale ale sindicatelor (Nufarul Alb) Cahul, (Codru) Călărași, (Bucuria-Sind),Vadul lui Vodă, care varsă anual în bugetul CNSM zeci de milioane de lei, din care boșii sindicali din Moldova își fac salarii la nivelul celor din Uniunea Europeană.

Mai grav, boșii sindicali se dedau la abuzuri din această perspectivă. Acum cîțiva ani Guvernul a alocat pentru procurarea biletelor de tratament 10 millioane de lei. Însă, ulterior, Curtea de Conturi a semnalat că biletele sînt acordate contra cost, desi ele trebuie să fie repartizate gratis. Mai grav, ele erau acordate persoanelor neasigurate, turiștilor străini. Potrivit unei publicații periodice, 600 bilete au fost repartizate contrar prevederilor legale, motiv pentru care CNAS a cerut restituirea a circa 2,5 milioane de lei. Budza s-a răstit că nimeni nu are dreptul să numere banii sindicatelor, însă Curtea de Conturi a parat tranșant: e vorba de 10 milioane de lei, bani ai statului.

Achitarea cotizațiilor îngenunchează sinidicatele în fața patronilor

Salariile liderilor sindicali, mai ales ale celor de ramură, se formează în parte din cotizațiile membrilor de sindicat pe care le transferă conducătorii întreprinderilor, instituțiilor în care există organizații sindicale. Din această cauză, liderii federațiilor sindicale nu pot manifesta principialitate, verticalitate în raport cu patronii, angajatorii, nu pot apăra pe deplin drepturile și interesele lucrătorilor. Or, în cazul în care poziția lor nu concordă cu cea a anagajatorilor, liderii sindicatelor ar putea rămîne fără cotizații, implicit fără parale pentru salarii, cafea, alte cheltuieli.

Lipsiți de protecția promisă, salariații pleacă pe un cap din sindicate

Numărul membrilor de sindicat în Moldova a scăzut catastrofal. De la 2 milioane, la momentul fondării statului nostru, pîna la aproape 300 mii de membri, potrivit ultimelor cifre de care dispun. În genere, e de-a mirării cum de mai există CNSM? Cum de toată lumea nu a părăsit rîndurile sindicatelor?

Adevărul este că sindicatele există în țara noastră doar pentru că le permit guvernările să existe, pentru a crea aparența dialogului dintre guvernanți și guvernați, element decorativ al statului nostru democratic, butaforic. Deloc întîmplător, tocmai angajații din sectorul public sînt obligați la angajare să depună cerere de aderare la sindicate. Or, guvernanții au nevoie de sindicate obediente, cu lideri compromiși, marasmatici.

Vlad LOGHIN