SERGIU MIRON – PEDAGOG, SAVANT, PERSONALITATE

Pentru a descrie activitatea pedagogică – ştiinţifică, precum şi activitatea social – politică a domnului profesor Sergiu Miron e suficient să consultăm lucrarea sa „Destin pedagogic de o vîrstă cu Basarabia postbelică”, publicată mai întîi în 2016, iar mai apoi completată şi publicată, ediţia a doua, în 2017. Ambele publicaţii se găsesc în Biblioteca Naţională, în Biblioteca Centrală din Chişinău, precum şi în bibliotecile universităţilor din Bălţi, Cahul şi Chişinău. În ambele ediţii ale acestei lucrări găsim fotografiile color ale coperţilor, precum şi anul publicării fiecăreia dintre cele 9 volume de carte de matematică scrise şi publicate de către Dl Sergiu Miron în diferite perioade de activitate a sa în cadrul universitar de instruire ca profesor, doctor în matematică.

Noi, foştii studenţi ai Facultăţii de Matematică a Universităţii de Stat din Tiraspol, în anii „60 ai secolului trecut, purtam o afecţiune aparte faţă de capacitatea de muncă ştiinţifico-didactică a profesorului nostrum de matematică Sergiu Miron. Aşa cum este menţionat în lucrarea „Destin pedagogic de o vîrstă cu Basarabia postbelică”, din voia Domnului, profesorul Miron a fost primul licean, apoi primul profesor cu studii, primul absolvent de facultate şi primul doctor în ştiinţe în satul său de baştină, Rotunda, Edineţ. Domnia Sa şi-a asumat o responsabilitate deosebită în faţa consătenilor săi să facă tot ce-i va sta în putere întru ridicarea nivelului de cultură al localităţii, pentru schimbarea atitudinii sătenilor faţă de cultură, faţă de şcoală, care erau buni gospodari, îşi munceau cinstit ogoarele, dar erau indiferenţi faţă de cultură, faţă de şcoală. Anticipînd puţin cursul evenimentelor, menţionăm că tot din dorinţa de a-şi vedea satul de baştină înaintînd pe făgaşul culturii şi al educaţiei, dumnealui a donat atunci din biblioteca personală în fondul bibliotecii din Rotunda cîteva sute de volume de carte artistică în limba română – creaţii de vîrf din tezaurul literaturii universale. Se vede că din grija deosebită pe care o avea Sergiu Miron faţă de cultura baştinei, în paginile de la sfîrşitul cărţii sale „Bazele analizei matematice”, găsim o scrisoare testamentară, o poruncă pentru consătenii săi, valabilă oricărei comunităţi de ţărani. Cităm: „Nu lăsaţi copiii dotaţi la coarnele plugului, îndrumaţi-i să facă studii liceale, iar apoi şi studii universitare. O parte dintre ei se vor întoarce la vatra părintească; vor fi învăţători, profesori, medici, agronomi sau de alte profesii şi, ca urmare, veţi avea o intelectualitate băştinaşă, veţi avea măcar o jumătate din corpul didactic al şcolii învăţători şi profesori băştinaşi care, mai mult decît alţii, vor fi interesaţi să apere cu sfinţenie onoarea şcolii care este şi onoarea satului. Avînd o intelectualitate băştinaşă veţi reuşi să alegeţi un primar instruit, înţelept şi bun gospodar. Totodată această intelectualitate cu trecerea anilor se va perfecţiona tot mai mult, devenind astfel un izvor de cultură, un exemplu de comportament onest pentru întreaga comunitate a satului. Numai aşa veţi dăinui peste secole cu demnitate şi înţelepciune”.

Răsfoind lucrarea „Destin pedagogic de o vîrstă cu Basarabia postbelică”, găsim afirmaţiile lui Sergiu Miron prin care Domnia Sa mărturiseşte că atît la liceu, cît şi la facultate muncea ziua, muncea noaptea, muncea pînă a se convinge că cunoaşte materia la nivelul dorit. Ne amintim de anii noştri de studenţie; pe de o parte, eram mîndri că am nimerit în seria în care ţinea prelegeri de analiză matematică şi teoria funcţiilor profesorul Sergiu Miron, eram încîntaţi de ţinuta academică a Domniei Sale în procesul expunerii materiei; pe de altă parte, eram nemulţumiţi de cerinţele mari ale Domniei Sale la examene. Deseori îl întrebam de ce este atît de exigent faţă de noi. Profesorul Miron, persoană de o modestie deosebită, nu evita să discute cu noi orice problemă, inclusiv seriozitatea cerinţelor sale la examene. Ne lămurea că universităţile nu creează talente în mintea tineretului studios, ci prin muncă, studii, discuţii la orele practice şi în afara lor, dezvoltă, duc la perfecţiune picăturile de talent moştenite de la părinţi, astfel încît profesia obţinută să fie benefică pentru sine, dar şi pentru societate. în acelaşi timp menţiona că în procesul universitar de instruire tineretul studios îşi formează nişte deprinderi, nişte calităţi care nu au nimic în comun cu genetica, cum ar fi deprinderea de a munci, de a fi cinstit şi inteligent, de a veni în ajutorul unor oameni aflaţi în suferinţă, şi altele. Domnia Sa ne lămurea că, paralel cu datoria lui să ne asigure cunoştinţe serioase, profunde în matematică, îşi mai doreşte să ne injecteze deprinderea de a munci, de a ne iubi graiul şi neamul din care venim. La orele de curs, profesorul Miron se prezenta în faţa noastră fără foiţe sauconspecte – unicul instrumentde lucru fiind creta, iar cîmpulde lucru – tabla. în relaţiile custudenţii avea un comportament cum nu sepoate mai simplu, dacă apărea o problemă deorice natură, o puteai discuta cu el, fie în sală,pe holul universităţii sau în stradă.

Referindu-ne la activitatea ştiinţifică adlui Sergiu Miron, menţionăm că Domnia Saeste autorul a peste 100 de lucrări ştiinţifice,inclusiv 9 volume de carte de matematică,publicate în ţară şi peste hotare. Este autorulprimului manual de matematică superioarăpublicat în R.Moldova – „Curs de analizămatematică” (Editura „Lumina”, Chişinău,1992). Un alt volum semnat de dl Sergiu Miron care-I onorează este „Teoria limitelorşi calculul diferenţial”, publicat de Editura„Spiru Haret” din Iaşi în 2006. În aceastălucrare autorul îşi rezolvă problemele necesare pentru scrierea şi publicarea, în 2010 şi2011, a volumelor cu acelaşi nume: „Bazeleanalizei matematice”, în care îşi atinge scopul dorit de stricteţe şi acurateţe. Aceste douăvolume de matematică, utilizate în procesuldidactic, în principiu sînt destinate studenţilor şi profesorilor care au o anumită pregătire în domeniul analizei matematice. Profesorul nostru iubit Sergiu Miron a repartizat,sub formă de donaţie, Bibliotecii Naţionaleşi Bibliotecii „Bogdan Petriceicu Hasdeu”cîte trei exemplare din volumele publicate în2006, 2010 şi 2011, iar în bibliotecile universităţilor din Bălţi, Cahul şi Chişinău a donatcîte 7 volume din publicaţiile menţionate.Datorită generozităţii ilustrului profesor, bibliotecile universitare de la noi au beneficiatde un lot de carte de o înaltă ţinută ştiinţifică.Prin poziţia sa civică, prin donaţiile de carte, profesorul Sergiu Miron lasă indiscutabilexemple frumoase şi demne de urmat pentrugeneraţiile care vin după noi.

Referindu-ne, în încheiere, la implicarealui Sergiu Miron în rezolvarea unor problemeimportante pentru R. Moldova, profesorulnostru scoate în evidenţă sistemul de educaţie din R. Moldova ca fiind prost construit şiprea costisitor. Nu există în lume un sistem liceal de învăţămînt cu durata de 12 clase, încare gimnaziul are durata de 9 clase. DomniaSa propune să se treacă integral la sistemul deeducaţie din România sau la sistemul de educaţie din Rusia.

Profesorul Sergiu Miron n-a rămas indiferent nici faţă de problema transnitriană. În urma unui studiu sociologic efectuat în primăvara anului 2015, în mai multe localităţi din stînga Nistrului, Domnia Sa aşterne în paginile cărţii sale, menţionată mai sus, concluziile respective. Astfel, Dumnealui scoate în evidenţă adevărul istoric potrivit căruia regiunea transnistriană n-a fost parte din principatul moldav, nu are un trecut comun cu Basarabia, cu excepţia segmentului sovietic în care fără voia ei a fost introdusă în componenţa formaţiunii statale RSSM. Datorită acestor constatări, în opinia dlui Sergiu Miron, populaţia din Transnistria este în drept moral şi juridic să-şi decidă singură destinul. Fie rămîne stat independent în frontiera istorică dintre Basarabia şi Transnistria, fie revine în componenţa R.Moldova cu un statut bine determinat,fie îşi restabileşte statutul pierdut de republică autonomă în componenţa Ucrainei. Această ultimă variantă, în opinia profesorului Sergiu Miron, este justificată de faptul că în 1940 Transnistria n-a renunţat de bună voie la statutul menţionat în componenţa Ucrainei, ci în evenimentele din acele vremuri a fost îngemănată cu Basarabia pentru formarea statului RSSM.

Prin restabilirea frontierei istorice între Basarabia şi Transnistria profesorul Sergiu Miron are în vedere că Tighina şi suburbiile ei revin în componenţa Basarabiei, iar satele din stînga Nistrului, administrate în prezent de Chişinău, revin în componenţa Transnistriei. Numai aşa poate fi pusă problema independenţei Transnistriei.

Apreciind tot ce a făcut în diverse domenii, prin cuvînt, prin scris, prin faptă, îi urămdomnului Sergiu Miron sănătate spre bucurialui şi a neamului.

Tamara JEREGHI, Elena DRUŢĂ, Trăian CHINTEA, profesori de matematică

Socialmai mult
25.09.17 - 15:43
25.09.17 - 15:37
25.09.17 - 14:39
24.09.17 - 14:29
22.09.17 - 16:18
22.09.17 - 14:45
22.09.17 - 14:09
22.09.17 - 11:47
22.09.17 - 11:42
22.09.17 - 11:27
21.09.17 - 17:54
21.09.17 - 17:22
21.09.17 - 17:18
21.09.17 - 15:11
21.09.17 - 14:37
20.09.17 - 15:54
20.09.17 - 15:07
20.09.17 - 14:36
20.09.17 - 12:57
20.09.17 - 12:45