În afară de riscul seismic care vine din zona Vrancea, se atestă cutremure cu epicentrul pe teritoriul Republicii Moldova, în partea de nord-est a țării. În 1988, a avut loc un cutremur în apropierea localității Zăicani, raionul Rîșcani, cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter, intensitatea simțită fiind de la 1 la 4 grade. Informațiile au fost prezentate de Igor Nicoară, director al Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei, în cadrul unei prelegeri publice.

Potrivit lui Igor Nicoară, în lipsa unor plăci tectonice majore, se presupune că activitatea seismică a fost determinată de o acumulare artificială de apă în zona Costești-Stînca, ceea ce a sporit sarcina pe scoarța terestră. „La unele lacuri de acumulare mari se observă o seismicitate determinată de sarcina suplimentară, ceea ce probabil noi avem”, a spus cercetătorul, menționînd necesitatea deschiderii unei stații seismice noi în zona apropiată acestor surse seismice.

Igor Nicoară a remarcat că pentru teritoriul țării cel mai mare pericol rămîne zona seismică Vrancea, la curbura Carpaților. Intensitatea maximă posibilă pentru teritoriul Republicii Moldova este de 8-9 grade. Municipiul Chișinău este situat în zona cu seismicitatea de 7 grade, însă sînt zone unde intensitatea poate fi și de 8 grade. Cea mai înaltă intensitate seismică este în sudul țării. „Dacă în lume sînt programe speciale pentru a evalua riscul seismic și a reduce pericolul, la noi se face doar la inițiativa cercetătorilor, fără a avea un Program Național care ar presupune o pașaportizare a fondului locativ pentru întreg teritoriul Republicii Moldova”, a remarcat Igor Nicoară.

Făcînd o trecere în revistă a principalelor evenimente seismice care au avut loc pe parcursul sec. XIX-XXI în zona Vrancea, cercetătorul a menționat cutremurul din 1802, cel mai puternic din zona Vrancea. Pierderi omenești atunci nu au fost, lucru datorat construcțiilor din acea perioadă. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 s-a soldat cu 78 de jertfe umane și circa o mie de persoane au fost rănite. Mai multe clădiri au fost avariate. Cutremurul din 4 martie 1977 a luat viața a peste o mie de oameni și numeroase clădiri s-au prăbuși la București. În Moldova partea de sud a avut mai mult de suferit. În Chișinău jertfe și prăbușiri de clădiri nu au fost. În cutremurul din anul 1986, care a provocat prăbușiri de clădiri, doi oameni au murit, iar peste 500 au fost răniți, dar și cutremurul din anul 1990, care a provocat unele avarieri ale clădirilor.

Cercetătorul menționează că ar fi necesară extinderea rețelei naționale de stații seismice, încît în ultimii ani se observă o extindere a zonelor cu pericol seismic înalt.

Primul cutremur major din anul 2020 a avut loc în noaptea de 31 ianuarie, la ora 03.26. Acesta a avut magnitudinea de 5,4 grade pe scara Richter și s-a produs în zona Vrancea, România.

Sursa: IPN