Realitatea internationala pe scurt (13 Februarie 2020)

NASA caută astronauţi pentru misiuni programate în următorul deceniu

Agenţia Spaţială Americană (NASA) a anunţat că va angaja mai mulţi astronauţi pentru misiuni programate în următorul deceniu, inclusiv pe Marte, notează Forbes, potrivit mediafax. Candidaţii pentru noile programe ale NASA trebuie să fie cetăţeni americani, cu studii acreditate în inginerie, biologie, fizică sau matematică, a anunțat Agenția. Printre candidații acceptați vor fi și cei înscrişi în primii doi ani de doctorat sau sunt absolvenţi de medicină care au parcurs toate stadiile profesionale, inclusiv doctoratul sau au acreditări din programele pilot implementate în şcoli. În plus, candidaţii trebuie să aibă şi o experienţă profesională de cel puţin doi ani ca şi 1.000 de ore de zbor la manşa avioanelor.

Doritorii vor fi admişi şi în urma testelor fizice și vor petrece doi ani de antrenament devenind scufundători militari certificaţi şi specializaţi în supravieţuire, robotică şi limbă rusă. Pe lîngă angajări, NASA trebuie să mai construiască şi un nou vehicul lunar şi ar trebui să atribuie contractul de producţie pînă în luna Martie. Salariile astronauţilor angajaţi din sectorul privat au salarii cuprinse între 55.000 şi 120.000 de dolari, potrivit Forbes, în funcţie de realizările academice şi de experienţă. Astronauţii proveniţi din cadrul Armatei beneficiază de o grilă salarială diferită.

NASA a angajat primii astronauţi în 1959, pentru programul spaţial Mercury. De atunci au avut loc peste 200 de misiuni în care au fost implicaţi aproape 500 de astronauţi. Oamenii nu au mai ajuns pe Lună din 1972.

Două magazine româneşti din Londra, atacate de xenofobi „analfabeţi“. „Luaţi-vă ţiganii cu voi!“

Două magazine româneşti din Burnt Oak, o zonă românească a Londrei, au fost ţinta unor atacuri cu mesaje de tip xenofob: „Plecaţi acasă, luaţi-vă ţiganii cu voi“. Unul dintre antreprenori spune că iniţiatorii mesajelor trimise printr-o scrisoare sunt nişte „analfabeţi“, relatează secţia română a Radio France International. Covrigăria Kroky este deschisă recent în Londra de către Liviu Chiroşcă, acesta precizînd că pînă acum a fost bine primit de către localnici. Acesta a primit recent un mesaj de tip xenofob, de intimidare, prin poştă.

„Nu v-aţi îndepărtat destul de mult. Ar fi trebuit să vă întoarceţi în România – cu ţiganii voştri. Nu sunteţi bineveniţi aici – Şi niciodată nu veţi fi. Sperăm ca Brexit va opri mai mulţi dintre voi să vină Aici. Suntem sătui să nu mai auzim limba noastră în propria noastră ţară. Numai mergem niciodată la cele 12 magazine alimentare din centrul comercial Watling Avenue, restul sunt magazine ieftine de haine şi magazine ponosite de mărunţişuri (nici unul dintre aceste magazine nu este românesc). De aceea nu are niciun rost să mergem la acest centru comercial. O să aveţi doar români în magazinul vostru şi sper să nu rezistaţi mult şi putem să vedem duşi. Plecaţi odată!”, este textul scrisorii publicate de către jurnalistul Petru Clej pe rfi.ro.

„Este a doua oară cînd primesc astfel de mesaje. Dacă sunt englezi, aceştia sunt analfabeţi”, a precizat Chiroşcă. În metropolă locuiesc circa 163.000 de români, cea mai mare comunitate de români din Marea Britanie, atraşi de oferta de locuri de muncă din Londra.

Şi Nicolae Caminschi, originar din Republica Moldova, a primit un mesaj asemănător, acesta avînd un birou de contabilitate pe aceeaşi stradă. Ambasada României din Marea Britanie a sesizat evenimentul şi a postat un mesaj al ambasadorului Dan Mihalache. „Regret şi condamn situaţii de genul celor semnalate în mass-media şi reiterez faptul că autorităţile britanice ne-au asigurat că cetăţenii români, asemeni celorlalţi cetăţeni europeni, se bucură de dreptul de a locui, munci sau studia în Regatul Unit în conformitate cu prevederile Acordului de Retragere al Marii Britanii din Uniunea Europeană şi potrivit prevederilor legislaţiei britanice”, a precizat ambasadorul Dan Mihalache.

Guvernul Norvegiei acceptă extrădarea unui predicator musulman către Italia

Guvernul Norvegiei şi-a dat acordul pentru extrădarea către Italia a unui predicator musulman cunoscut ca mollahul Krekar, condamnat la 12 ani de închisoare, transmite AFP, scrie agerpres. Krekar – al cărui nume real este Najmuddin Faraj Ahmad – a fost primit în Norvegia ca refugiat, în 1991, însă ulterior a fost închis de mai multe ori în legătură cu dosare de ameninţări şi instigare la omor. Autorităţile norvegiene au încercat fără succes să îl expulzeze încă din 2003, considerînd că reprezintă o ameninţare la adresa securităţii.

În Iulie 2019, mollahul a fost arestat imediat după ce a fost condamnat în contumacie de un Tribunal din Bolzano. Justiţia italiană a stabilit că el a condus reţeaua teroristă kurdă Rawti Shax, dezmembrată în 2015, despre care se presupune că era legată de Statul Islamic şi că pregătea atentate în Occident. Ulterior, instanţele norvegiene –  inclusiv Curtea Supremă – au aprobat de trei ori cererea de extrădare depusă de Italia în 31 Iulie anul trecut. Cu toate că ministrul Justiţiei, Monica Maeland, a declarat Miercuri presei că şi Guvernul de la Oslo şi-a dat acordul, Krekar mai are la dispoziţie trei săptămîni pentru a face apel, iar decizia va fi luată de Consiliul de Miniştri.

Avocatul mollahului a anunţat deja că va înainta atît apelul, cît şi o plîngere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. El susţine că nu există nici o dovadă privind apartenenţa clientului său la o organizaţie infracţională de tip terorist.

Salvini a rămas fără imunitate parlamentară

Senatul de la Roma i-a ridicat Miercuri imunitatea liderului partidului italian de extremă-dreapta Liga, Matteo Salvini, care va fi judecat pentru că nu a permis debarcarea migranţilor de pe o navă pe vremea cînd era ministru de Interne, relatează AFP şi Reuters, scrie agerpres.

Un Tribunal din Catania l-a pus sub acuzare pe Salvini pentru ”abuz de putere şi sechestrare de persoane”, întrucît a blocat anul trecut timp de mai multe zile 116 migranţi aflaţi la bordul unei nave a gărzii de coastă italiene, aşteptînd un acord cu alte state ale Uniunii Europene care să preia acest grup de migranţi înainte de a permite debarcarea lor în Italia. El riscă pentru aceasta 15 ani de închisoare.

”Nu voi merge în acea sală de Tribunal pentru a mă apăra, voi merge să revendic cu mîndrie ceea ce am făcut”, a spus Salvini Miercuri în timpul dezbaterii în Senat, reafirmînd că ”datoria” sa ca ministru de Interne era să apere graniţele Italiei.

”Adversarii trebuie învinşi la urne, nu în Tribunale”, a mai spus Salvini, îndepărtat de la putere după ce formaţiunea Mişcarea 5 Stele, care a fost partenerul Ligii în precedentul Guvern, a format o altă coaliţie cu Partidul Democrat, de stînga.

După ce s-a remarcat prin măsurile împotriva migraţiei ilegale şi a intrat în conflict cu Bruxelles-ul pe această temă şi pe chestiuni economice, Salvini a rămas un politician foarte popular în Italia şi aspiră să revină la putere. Dar această inculpare şi o posibilă condamnare i-ar putea compromite parcursul politic.

Militari americani, acuzaţi că au deschis focul asupra unor civili din Siria

Militari americani au deschis focul, Miercuri, asupra unor civili din Siria care au blocat trecerea unui convoi, o persoană fiind omorîtă, iar alta rănită, informează presa siriană, citată de agenţia Associated Press, scrie mediafax. Incidentul a avut loc în satul Khirbet Ammu, situat în apropierea oraşului Qamishli, în Nord-Estul Siriei. Localnicii au încercat să blocheze trecerea unui convoi militar american şi au atacat vehiculele cu pietre. Potrivit agenţiei de presă SANA, militarii americani au deschis focul asupra protestatarilor şi au utilizat grenade fumigene. Cel puţin un civil a fost ucis, iar altul a fost rănit în incident. Coaliţia antiteroristă condusă de Statele Unite a refuzat să facă vreun comentariu pe tema acestui incident.

Un fost şef al sistemului penitenciar rus s-a sinucis la Tribunal

Un fost conducător al Administraţiei penitenciare ruse (FSIN) s-a sinucis Miercuri la Tribunal, la citirea condamnării sale la trei ani de închisoare cu privire la extorcare de fonduri, a declarat o purtătoare de cuvînt a instanţei pentru AFP, scrie news.ro. Fostul şef al Departamentului Transporturilor din cadrul FSIN ”Viktor Sviridov s-a sinucis în sala de judecată trăgîndu-şi un glonţ, cu pistolul, în piept”, a declarat o purtătoare de cuvînt a Tribunalului Municipal Moscova.

Viktor Sviridov, judecat de deturnarea sumei de zece milioane de ruble (143.000 de euro), tocmai fusese ”condamnat la trei ani de închisoare”, a precizat ea, o pedeapsă mult mai mică faţă de cei maximum 15 ani de închisoare prevăzuţi de lege. Presa rusă scrie că el suferea de un cancer în fază terminală.

Purtătoarea de cuvînt a anunţat că o anchetă a fost deschisă în vederea stabilirii modului în care acesta a putut introduce o armă în Tribunal, unde măsurile de securitate sunt în general stricte. Avocatul său, Aleksandr Kotelnitski, a declarat la postul Rossiya-24 că Viktor Sviridov a folosit pistolul personal pe care l-a primit de la superiorii săi ca recompensă. El nu a fost încarcerat anterior, ci a fost plasat în arest la domiciliu.

Corupţia sistemului penitenciar rus a fost scoasă la lumina zilei în ultimii ani, iar numeroşi conducători şi directori de închisori au fost arestaţi, dintre care mai mulţi s-au sinucis. Fostul director al FSIN Aleksandr Reimer a fost încarcerat din 2016, cînd a fost condamnat la opt ani de închisoare cu privire la deturnarea a aproximativ 41 de milioane de euro prin suprafacturarea achiziţiei de brăţări electronice.

Damascul consideră că Erdogan este desprins de realitate

Administraţia Bashar al-Assad l-a acuzat pe Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că este „desprins de realitate”, după ameninţările cu o intervenţie militară în contextul amplificării tensiunilor bilaterale, informează cotidianul Le Figaro, scrie mediafax. „Liderul regimului turc face declaraţii lipsite de conţinut, grave şi negative, care nu pot fi decît ale unei persoane desprinse de realitate”, a transmis un oficial din cadrul Ministerului de Externe de la Damasc, citat de agenţia oficială de presă SANA.

Armata siriană a atacat în ultimele zile militari turci staţionaţi în regiunea siriană Idleb. Cel puţin 14 militari turci au fost ucişi în seria de atacuri. În replică, Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a ameninţat că va ataca „regimul sirian oriunde”, în cazul unor noi bombardamente. Ministerul turc al Apărării a anunţat, Luni seara, că trupele turce au eliminat peste 100 de militari sirieni în operaţiuni lansate ca ripostă la moartea a cinci militari turci în Nord-Vestul Siriei. În plus, potrivit Ankarei, Armata turcă a distrus trei tancuri siriene şi două tunuri de artilerie, iar un elicopter militar sirian a fost avariat. Un elicopter al Armatei siriene a fost doborît în Nord-Vestul Siriei, într-un atac atribuit Armatei turce, iar cei doi piloţi au murit, potrivit organizaţiei Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO).

Kremlin: Turcia are obligaţia să neutralizeze grupările teroriste din Idleb

Ankara nu respectă acordurile ruso-turce cu privire la un armistiţiu în Siria şi nu face nimic pentru a ”neutraliza teroriştii” în regiunea rebelă Idleb, a acuzat Miercuri Kremlinul, relatează AFP, potrivit news.ro.

Turcia are ”obligaţia să neutralizeze grupările teroriste”, a subliniat Dmitri Peskov, evocînd aceste acorduri încheiate în Octombrie la Soci. ”Toate grupările bombardează trupele siriene şi efectuează acţiuni agresive împotriva instalaţiilor militare ruse”, a denunţat purtătorul de cuvînt al Kremlinului. ”Acest lucru este inacceptabil şi contrar acordurilor de la Soci”, a subliniat purtătorul de cuvînt al lui Vladimir Putin. El a dezvinovăţit forţele siriene care atacă, susţine el, ”terorişti şi nu civili”.

Tonul a urcat Miercuri între Ankara şi Moscova, după mai multe zile marcate de confruntări sîngeroase între forţe turce şi siriene în provincia rebelă Idleb, soldate cu uciderea a 14 militari turci în bombardamente ale forţelor lui Bashar al-Assad, susţinute de Rusia. Regiunea Idleb este vizată teoretic de un acord de ”dezescaladare” între Ankara şi Moscova, însă Turcia şi-a consolidat în mod considerabil prezenţa militară în regiune.

Regimul lui Bashar al-Assad şi Rusia au înaintat împotriva grupărilor jihadiste şi rebele din Idleb în ultimele săptămîni. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Miercuri Rusia – într-o rară critică – de ”masacre” şi a denunţat într-un discurs ”promisiuni nerespectate”. Un acord încheiat între Ankara şi Moscova în staţiunea balneară rusă Soci prevede o încetare a ostilităţilor la Idleb, însă a fost încălcat în mod repetat pînă a căzut complet. Pe plan umanitar, aproape 700.000 de persoane au fugit din calea unei ofensive militare lansate în Decembrie de regimul sirian şi aliatul său rus în vederea recuceririi regiunii Idleb. Războiul din Siria s-a soldat cu peste 380.000 de morţi şi milioane de refugiaţi de cînd a izbucnit, în 2011.

UE este îngrijorată de perspectiva unui război între Rusia şi Turcia în Siria

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat Miercuri împotriva pericolului unei ciocniri între forţele turce şi ruse în Siria, îndemnînd ţările Uniunii Europene să se doteze cu mijloacele capabile să influenţeze soluţionarea conflictului, potrivit France Presse, transmite agerpres.

”Asistăm la confruntări între regimul sirian şi forţele turce, fără a mai vorbi de riscul de a vedea militari turci şi ruşi luptîndu-se”, a subliniat el în cursul unui discurs susţinut Marţi seara în Parlamentul European, al cărui conţinut a fost publicat Miercuri de serviciul său de presă. ”Aceste tensiuni ar putea declanşa la rîndul lor un conflict regional mai larg”, a avertizat Borrell. ”Încetarea focului convenită între Ankara şi Moscova trebuie pusă în aplicare”, a pledat el.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat Miercuri să lovească regimul sirian oriunde în caz de noi atacuri împotriva forţelor sale şi a acuzat Rusia că ia parte la masacrarea civililor în Nord-Vestul Siriei.

Turcia este membră a NATO, iar acţiunile sale în Siria şi în Libia deranjează numeroşi parteneri ai săi. Incapacitatea UE de a avea greutate în criza siriană provoacă un sentiment de frustrare, întrucît Uniunea Europeană este neputincioasă, a recunoscut Josep Borrell în faţa parlamentarilor europeni. Indiferent de ceea ce spunem, ar trebui să se oprească, trebuie, este nevoie, este necesar. Da, dar cu ce pîrghie, cu ce forţă, cu ce fel de capacitate putem acţiona asupra actorilor?, a întrebat retoric el.

”Europa nu este în această situaţie. Vom continua deci să cerem tuturor părţilor să înceteze atacurile împotriva populaţiei civile, să înceteze să împiedice accesul umanitar. Dar ştim cu toţii că aceasta este o declaraţie de principiu, care nu este susţinută de o forţă coercitivă care să o transpună în realitate”, a adăugat şeful diplomaţiei europene. ”Dacă ne dorim să fim cu adevărat un jucător geopolitic, trebuie să acţionăm şi să avem mijloacele pentru a face acest lucru. Dacă nu, vom continua să organizăm astfel de sesiuni parlamentare şi vom continua să spunem ‘trebuie, este necesar, este nevoie”, a avertizat el. 

Ucraina îşi menţine poziţia faţă de Rusia, dar lasă o portiţă pentru compromis

Andrii Iermak, noul şef al administraţiei prezidenţiale ucrainene şi negociator-şef în relaţiile cu Rusia, a declarat Miercuri că rămîne ataşat poziţiei de pînă acum a Kievului asupra încheierii războiului împotriva forţelor susţinute de ruşi în regiunea Donbas, dar a spus că ar putea exista unele compromisuri în timpul negocierilor cu Moscova, potrivit Reuters, transmite şi agerpres.

Conferinţa sa de presă intervine la o zi după numirea sa în funcţie de către Preşedintele Volodimir Zelenski, care a coincis cu numirea de către Kremlin a unui nou negociator-şef pentru conflictul din Estul Ucrainei în persoana fostului vicepremier Dmitri Kozak, considerat mai înclinat spre dialog decît predecesorul său Vladislav Surkov.

Numirea lui Iermak a suscitat critici din partea parlamentarilor de opoziţie, care au apreciat că acesta ar putea fi prea îngăduitor cu Rusia, ceea ce l-a făcut pe Zelenski să publice o declaraţie în care să nege orice fel de schimbare a politicii Kievului în raport cu Rusia.

În conferinţa sa de presă, Iermak a reiterat poziţia actuală a Preşedintelui Zelenski: o prioritate a Kievului este de a pune capăt războiului din Estul ţării, dar nu vor exista alegeri în Donbas dacă regiunea continuă să se afle sub ocupaţie ilegală, iar Ucraina nu controlează în totalitate frontiera sa cu Rusia. El a spus că ar putea exista un spaţiu de manevră la negocierile cu Rusia, dar nu a precizat despre ce este vorba.

”Cu siguranţă ar putea exista compromisuri în timpul negocierilor”, a spus Iermak, adăugînd că va continua să consulte toate forţele patriotice, competente, rezonabile din această ţară. Iermak a mai spus că Ucraina este dispusă să implementeze acordurile convenite la reuniunea din Decembrie trecut în aşa-numitul format Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia). Au existat unele semne de dezgheţ în relaţiile dintre Ucraina şi Rusia, în special un important schimb de prizonieri anul trecut, la care Iermak a contribuit în calitatea sa de consilier prezidenţial.

Întrebat referitor la noul negociator-şef al Rusiei cu Ucraina, Dmitri Kozak, acesta a subliniat: ”Indiferent de cine reprezintă Federaţia Rusă la negocierile de la Minsk sau în format Normandia, principiile enunţate de către Preşedintele Zelenski rămîn neschimbate”.

03.04.20 - 19:54
01.04.20 - 15:56
03.04.20 - 02:41
02.04.20 - 16:19
01.04.20 - 11:41
01.04.20 - 11:45
01.04.20 - 16:23
02.04.20 - 03:19
01.04.20 - 17:23
01.04.20 - 16:21
03.04.20 - 14:24
01.04.20 - 17:18
01.04.20 - 11:47
01.04.20 - 11:38
02.04.20 - 14:56