În general, credem că emoţiile se află în interiorul nostru şi sunt un lucru greu de controlat. Însă specialiştii susţin că emoţiile nu sunt un lucru înnăscut, ci sunt ceva ce se învaţă. Neurologul şi autorul studiului Lisa Feldman Barret a explicat modul în care emoțiile universale sunt de fapt un mit, scrie Curiosity. „În general, emoţiile sunt considerate reflexe, creierul nostru se naşte cu o anumită reţea cerebrală de emoţii”, a explicat ea. Atunci cînd o persoană este nervoasă toţi cei din jur recunosc această trăire. Deşi acest mod de înţelegere este intuitiv pentru noi este greşit. „Există cercetări realizate pe zeci de ani care arată că nu ne naştem cu emoţii ce sunt construite în creier. De fapt creierul nostru construieşte emoţii deoarece avem nevoie de ele în diferite situaţii”, afirmă Barret.

Pentru o cultură, o inimă ce bate puternic poate însemna frică, în alta – entuziasm. Diferitele noastre reacţii fizice la mediul din jur pot fi, cu alte cuvinte, preprogramate. Corpul uman funcţionează la fel oriunde, dar modul în care interpretăm aceste reacţii variază în funcţie de cultură.

Cum ne influenţează emoţiile în viaţa de zi cu zi. Deciziile noastre se bazează pe detalii aparent nesemnificative

Emoţiile au un impact deosebit asupra vieţii noastre cotidiene, dar de multe ori nu ne dam seama cît de puternică este aceasta influenţă. Cercetătorii au aflat că mintea şi trupul nostru sunt în foarte strînsă legătură şi chiar şi cuvintele folosite au consecinţe directe, scrie Live Science. Să luăm un prim exemplu. De Ziua Îndrăgostiţilor, în fiecare an creşte consumul de dulciuri. Nu este o simplă coincidenţă. Cînd suntem îndrăgostiţi totul pare să fie mai dulce, chiar şi mîncarea sau băuturile fără un gust deosebit în realitate.

Cercetătorul Kai Qin Chan, de la Universitatea Radboud Nijmegen din Olanda, spune că această asociere între iubire şi dulce începe chiar din copilărie, cînd bebeluşii fac o legătură între afecţiunea primită de la mama şi laptele matern sau laptele praf consumat. Şi cînd trebuie să observăm greutatea unui obiect suntem influenţaţi de latura afectivă. O carte despre care ni se spune că are texte importante o să ni se pară mai grea decît una despre care aflăm că nu conţine informaţii deosebite, deşi, în realitate, ambele cîntăresc la fel.

Aceeaşi impresie o avem atunci cînd ne simţim slabi, vulnerabili. Obiectele ni se par mai grele decît sunt în realitate, se arată într-un studiu publicat în Journal of Experimental Psychology. De asemenea, există o legătură între senzaţia de singurătate şi frig. Persoanele care se simt izolate resimt o temperatură mai scăzută decît cea reală. Cei singuri simt nevoia să consume mai multe alimente calde, ca să se încălzească, ei asociind căldura cu afecţiunea şi interacţiunea socială. Căldura este asociată şi cu o judecată de valoare pozitivă. Dacă ţinem în mînă un obiect cald, oamenii din jur, chiar dacă ne sunt străini, ne vor părea mai prietenoşi.

Atunci cînd ni se cere să analizăm o dilemă morală, iar întrebarea ne este adresată într-un chenar cu alb şi negru, vom avea tendinţa de a vedea lucrurile în alb şi negru, adică de a face judecăţi radicale. Cînd chenarul este colorat, suntem mai deschişi să vedem ambele părţi ale problemei.