Efectele înlăturării unui lider politic

 Autor: Mihai CONŢIU

 Republica Moldova se află în pragul alegerilor anticipate, iar acestea sunt dorite, fireşte că nuanţat, de Vladimir Voronin, Vladimir Plahoitniuc, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu. În realitate, Vlad Filat doreşte doar o resetare a relaţiilor dintre cele trei partide – PL, PD şi PLDM – şi o coaliţie de guvernare proeuropeană. În acelaşi timp, Ghimpu se află în cea mai ingrată postură – este nevoit să admită desfăşurarea alegerilor anticipate mai mult din cauza dependenţei sale totale faţă de Plahoitniuc. Ura lui oarbă faţă de Filat i-a fost accentuată de oligarh, pe de o parte, dar şi de prostia lui nativă, de personaj mediocru care se simte permanent vexat în prezenţa unor lideri politici carismatici, de cealaltă parte.

Observaţi un lucru extrem de interesant: După demiterea Guvernului, constatăm reuşita scenariului elaborat de către tehnologii lui Plahoitniuc, potrivit căruia cel mai important lucru, la scară naţională, ar fi nerămînerea lui Vlad Filat, pe mai departe, în funcţia de prim-ministru într-un alt Guvern.

Diabolismul acestui scenariu, elaborat strict întru menţinerea lui Plahoitniuc ca unic stăpîn al ţării, fie şi neoficial, constă în aceea că a trecut în umbră toate atrocităţile patronate, într-un fel sau altul, de către maleficul oligarh.

Prin urmare, au fost trecute în uitare următoarele monstruozităţi cu impact de atentat la siguranţa naţională şi scoaterea Republicii Moldova din calculele şi perspectivele integrării europene: a) crima din Pădurea Domnească şi nepedepsirea vinovaţilor; b) neelucidarea, după mai bine de un an şi jumătate, şi nepedepsirea vinovaţilor de atacurile de tip „rider” asupra sistemului bancar naţional şi cel de asigurare, în spatele cărora se spune că ar sta Plahoitniuc; c) dezvăluirile potrivit cărora Plahoitniuc ar avea o grupare paramilitară personală de 600 de oameni bine antrenaţi; d)  acţiunile de tip paramilitar ale CNA şi Procuratură împotriva instituţiilor statului şi a unor demnitari neagreaţi de gruparea Plahoitniuc-Lupu-Ghimpu. Ne oprim aici pentru că sunt prea multe!

Pentru ca toate aceste atacuri în forţă asupra statului de drept şi eliminarea definitivă a ţării din parcursul european să intre în uitare, imperiul mediatic şi armatele de comentatori politici subordonaţi lui Plahoitniuc întreţin false lupte cu corupţia, în care mediatizează în exces, isteric Ministerul Sănătăţii, al Învăţămîntului, Fiscul, Vama sau BEM.

Pentru a înţelege mai bine falsitatea pro-europenismului aclamat de mediocrul politician Ghimpu, precum şi mincinoasa onestitate a lui Lupu şi „căţeluşii” săi democraţi, vă propunem să punem pe cîntar inventata lor luptă cu corupţia şi cele expuse mai sus, pe care ei vor să le alunge în uitarea colectivă!

Permiteţi-mi să fiu franc şi dur pentru că realitatea mi-o cere! Trebuie ca cineva să fie prost sau ticălos înfiorător dacă nu recunoaşte evidenţa faptului că periclitarea integrării noastre europene nu este cauzată de bănuielile încă nedovedite şi care planează asupra oficialilor de la Fisc, Sănătate sau Învăţămînt, ci de crima din Pădurea Domnească, atacurile de tip „rider”, gruparea paramilitară personală de 600 de oameni bine antrenaţi, subordonarea CNA şi a Procuraturii de către Plahoitniuc, provocarea alegerilor anticipate în complicitate cu PCRM etc.

Numai mîna forte a Uniunii Europene şi SUA ar putea împiedica declanşarea alegerilor anticipate. Au drept de intervenţie fie şi în virtutea susţinerii financiare a republicii Moldova în aceşti ultimi peste trei ani!

Care-s intenţiile UE? O altă opinie

Pe canale neoficiale, se ştia că Republica Moldova urma să beneficieze de încă un ajutor de 40-60 de milioane de euro în cazul în care Guvernul nu ar fi fost demis. Acum este de la sine înţeles că acest ajutor va fi suspendat. Actuala criză politică a fost declanşată în scopul supradimensionării şi argumentării celor care se opun integrării europene a Republicii Moldova

”Căderea guvernului Filat s-a făcut într-un mod straniu, scopul final fiind parcă nu căderea guvernului, ci umilirea prim-ministrului. În aceste condiţii se pare că partidele se îndreaptă spre anticipate, dar rezultatele, cel mai probabil, vor fi cam aceleaşi”, este de părere Radu Vrabie, expert al Asociaţiei de Politică Externă, într-un interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, UE greşeşte prin decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în privinţa acordului de asociere şi plasarea ei alături de Georgia şi Armenia, pentru că subminează astfel progresele făcute de Chişinău şi slăbeşte forţele politice pro-europene.

„Eu nu exclud faptul că Moscova a încurajat anumite forţe politice de la Chişinău, atunci cînd a realizat că se merge către o ruptură a AIE, să facă această criză mai explozivă. În definitiv, căderea Guvernului s-a făcut într-un mod regizat, scopul final fiind umilirea prim-ministrului”, crede Radu Vrabie. „Mi s-a părut destul de straniu faptul că aproape toate partidele politice au anunţat cu o zi înainte cum vor vota, neoferindu-i nici măcar posibilitatea guvernului de a răspunde la întrebările şi nemulţumirile existente. Premierul şi ceilalţi miniştri prezenţi la votul moţiunii n-au fost chestionaţi, întrebaţi. Să le fi spus că avem probleme la capitolul X, Y, Z. N-a fost nimic de genul acesta, deci era clar că votul era gîndit dinainte”, a mai spus acesta.

Vă oferim, în continuare, alte cîteva extrase din opiniile lui Radu Vrabie!

„Din păcate, ruptura actuală este mai degrabă una de ordin personal decît ideologic. Această alianţă s-a format pe baza înţelegerii între trei oameni. Între timp, a apărut al patrulea, Vladimir Plahotniuc, care este liderul din umbră al Partidului Democrat. După un timp, s-a înţeles că modul de funcţionare al alianţei este foarte politizat şi că Vladimir Plahotniuc a reuşit să adune în mîinile sale foarte multe instituţii, ceea ce l-a deranjat pe Vlad Filat.”

„RM a făcut multe eforturi pentru a implementa reformele propuse de UE şi în mare măsură multe dintre ele au fost îndeplinite. Însă nu s-a înţeles că responsabil este doar MAE sau Ministerul de Afaceri Europene. Anumite lucruri s-au blocat la alte instituţii, precum Parlamentul sau alte ministere.”

„Dar eu văd şi o anumită vină a UE faţă de R. Moldova pentru că se vorbeşte despre faptul că ţara nu va semna nimic la Vilnius, ci va fi doar o parafare a acordului, pe cînd Ucraina va semna acest acord. Pe lîngă faptul că asta va submina poziţiile partidelor pro-europene, această atitudine înseamnă un dublu standard. Pe de o parte, vorbeşti de îndeplinirea tehnică a unor reforme, în care de bine de rău,  R. Moldova s-a descurcat bine şi a fost cooperantă şi, pe de altă parte, îi dai acest acord Ucrainei, care anul trecut a ignorat, pur şi simplu, tot ce a venit de la UE, toate cererile!”.

„Nu cred că doar Chişinăul trebuie să-şi dorească asocierea RM cu Uniunea Europeană, ci şi UE trebuie să întindă mîna. Nu e vorba doar de asistenţă financiară. Dacă nu-i oferi acestui Guvern, acestei alianţe nici măcar un rezultat palpabil, atunci te aştepţi la o revenire a Partidului Comuniştilor şi la o încetinire a integrării europene.”

„Dar nu cred că Ucraina are succese mai mari în acest domeniu, aşa că dacă UE vrea să fie prezentă în regiune şi să dea orientarea populaţiei moldovene, atunci decuplarea de Ucraina şi punerea în acelaşi coş cu Georgia şi Armenia este o greşeală a UE care va diminua numărul de susţinători ai UE din Moldova.”

Totuşi, care-s intenţiile UE cu privire la viitorul Republicii Moldova? Ne-a abandonat? Greu de crezut, dar mai ştii!?

 Cum poate contracara UE mafiotizarea RM?

 În fond, atacul concentrat declanşat de subordonaţii politici ai lui Plahoitniuc împotriva lui Filat, nu asupra Guvernului, în ansamblu, este şi unul îndreptat împotriva UE, împotriva tuturor investiţiilor făcute de europeni în această ţară în ultimii peste trei ani. Este UE dispusă să cedeze?

În mod absolut legitim, UE ar fi îndreptăţită să contracareze atacurile asupra democraţiei din RM printr-o lovitură de forţă admisibilă din perspectiva normelor, valorilor sau principiilor europene.

Se ştie că urmează lupte, negocieri crîncene în vederea nominalizării viitorului premier, altul decît Filat, lucru de neconceput pentru orice minte lucidă din această ţară, dar şi pentru oficialii occidentali care au investit enorm în acest lider politic.

Acum este momentul decisiv prin care UE, în premieră, ar putea da legitimitate europeană R. Moldova prin anunţarea că, la Vilnius, ar putea semna măcar două acorduri din cele trei. Doar în acest fel ar putea fi îngenunchiate forţele ostile integrării noastre europene. Da, sunt multe criterii încă neîndeplinite de RM, însă nu este mai importantă democratizarea şi decriminalizarea acestei ţări în raport cu acestea?

În consecinţa unei astfel de intervenţii europene, populaţia RM ar scăpa de iminenta captivitate în care vor să-i ţină pe moldoveni cei care vor să deturneze parcursul european al ţării prin înlăturarea lui Filat.

„Ceea ce știm sigur, este că președintele și fostul premier Filat sunt dedicați cauzei europene”, a declaratJerzy Buzek, președinte al Parlamentului European, care a mai spus: „Pentru o țară în tranziție, alegerile anticipate sunt o alegere periculoasă, iar Republica Moldova ar putea pierde fruntea plutonului.”

Dacă UE, în plus, va susţine, prin orice mijloace, inoportunitatea alegerilor anticipate şi îşi va intensifica încrederea faţă de constatările lui Jerzy Buzek, atunci rezolvarea crizei politice din RM va căpăta alte nuanţe. În acest fel, moldovenii vor vedea că au o perspectivă europeană clară şi vor înţelege mai bine prăpastia în care vrea să-i atragă gruparea Plahoitniuc-PCRM-Lupu-Ghimpu. Nu mai intrăm în alte detalii căci se subînţeleg!

 De ce se vrea capul lui Filat?

Este total lipsit de sens ca să mai insistăm asupra mediocrităţii politice a unora ca Plahoitniuc, Lupu sau Ghimpu, corul cel mai vehement care cere ieşirea lui Filat din politică. Acelaşi lucru i l-au cerut şi lui Voronin, numai că din alte raţiuni. Paradoxal, dar aceştia vor sacrificarea lui Filat tocmai din cauză că premierul s-a apropiat periculos de mult de UE. Periculos pentru ei, pentru interesele lor meschine, de grup, care contravin principiilor europene.

Haideţi, totuşi, să vedem ce înseamnă eliminarea sau autoexcluderea din viaţa publică a unui lider de partid!

Şi în RM, orice partid politic se identifică pînă la confuzie cu imaginea liderului său. PCRM, de pildă, ar fi o fantomă politică dacă n-ar exista Voronin. Este cu neputinţă ca cineva să mai aducă acestui partid performanţele înregistrate fără Voronin în frunte după retragerea acestuia. Acesta este şi motivul pentru care anturajul său privilegiat îi apără permanent şi îi conservă imaginea de „tătuc simbolic”! Ei, cei din preajma sa, ştiu că fără Voronin sunt viitori muribunzi politici!

Marian Lupu, deşi este un preşedinte de paie al PD, o marionetă în mîinile lui Plahotniuc, este păstrat în această funcţie doar pentru falsele aparenţe induse ca certitudini unui anumit segment electoral. Evadarea lui de la comunişti i-au creat imaginea unui reformist de stînga, dovadă stînd şi relativul său succes electoral. Bineînţeles că nu RM a profitat de plecarea lui Lupu din PCRM, ci Dumitru Diacov, primul, iar mai apoi, din belşug, Plahoitniuc.

Eliminarea lui Lupu din postura de lider al PD este la fel de imposibilă ca şi cea a lui Plahoitniuc, iar asta pentru că sunt inseparabili. Fără Lupu, Plahoitniuc, oricît de mare nulitate politică ar fi, devine un zero şi mai mare dacă nu are pîrghii de şantaj asupra liderului. În plan electoral, Lupu aduce voturi cu banii lui Palahoitniuc, nu cu persoana concretă a acestuia. De cealaltă parte, PD, Lupu şi Diacov nu-l pot înlătura pe Plahoitniuc deoarece rămîn fără finanţarea SRL-ului lor politic.

Nici la PL situaţia nu-i mai puţin bizară. Ghimpu, în primul rînd, nu ar admite nici în ruptul capului să renunţe la statutul de lider din cauza propriului său narcisism. În prostia lui rurală, se crede de neînlăturat şi că ţara nici nu poate supravieţui fără el. Astfel, PL a pierdut orice şansă din clipa în care nu l-a instalat pe Chirtoacă în funcţia de preşedinte atunci cînd acesta era pe val. Acum este prea tîrziu.

Presupunînd că, prin absurd, lui Ghimpu îi cade o piatră în cap, PL se va reîntoarce în aceeaşi negură din care s-a ivit, chiar şi cu Chirtoacă la cîrmă. În preajma lui Ghimpu, avînd calitatea de lider de partid, s-a format o grupare politico-mafiotă care nu şi-ar mai găsi locul sub eventuala conducere a lui Chirtoacă. Acesta din urmă şi-a consolidat o altă clică în orbita Primăriei, avînd suficiente motive să urască vechea gardă din jurul unchiului său. Ar trebui să fim cu totul naivi să ne imaginăm că Chirtoacă nu îşi urăşte unchiul pentru că nu i-a predat partidul. Doar raţiunile de tip strategic îl împiedică să-şi exteriorizeze nemulţumirea. PL este cam singurul partid ce nu ar fi afectat prin înlăturarea liderului Ghimpu.

Ei, bine, toţi aceşti lideri amintiţi mai sus, aşa cum spuneam, cer retragerea lui Filat din scena mare a politicii. Ei cer acestuia ceea ce ei n-ar admite în ruptul capului. Spre deosebire de ei, într-un timp extrem de scurt, Filat a creat un partid cu forţe proprii, pe care l-a propulsat în postura de lider politic naţional după cel al comuniştilor. Din 1991 şi pînă acum, pseudo-politicianul Ghimpu nici nu a visat la aşa ceva, ci poate doar a visat, numai că împlinirea viselor este destinată doar liderilor politici autentici. Nici alergătorul politic de cursă lungă Diacov nu-i departe de soarta rusticului Ghimpu!

Cedarea lui Filat de a mai fi prim-ministru desemnat de PLDM ar echivala cu renunţarea lui la statutul de lider incontestabil al propriului partid. Acum, Filat este victima unui şantaj politic pus la cale de către cei mai-sus amintiţi. În contextul atacurilor în haită declanşate de către foştii colegi de Alianţă, în cîrdăşie cu comuniştii, aceştia apelează la o multitudine de diversiuni, inclusiv din cele de natură să trezească orgolii, rivalităţi în chiar echipa PLDM.

Nu este deloc întîmplător fariseismul cu care aceştia au vehiculat varianta candidaturi lui Iurie Leancă la postul de premier! Scoaterea din joc a lui Filat nu urmăreşte nimic altceva decît trimiterea PLDM în Opoziţie, în locul PCRM. Ei agreează doar două opţiuni – alegerile anticipate sau o guvernare controlată de PD şi PL cu susţinerea tacită a comuniştilor! De aceea şi vor capul lui Filat!