Viktor Orban: ”Noi suntem noua opoziţie faţă de Bruxelles”
”Noi suntem noua opoziţie faţă de Bruxelles”, a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orban, Vineri, într-un interviu la postul public de radio, preluat de MTI, scrie Agerpres.
Orban a spus că, pe lîngă formarea noii Comisii Europene, Partidul Popular European (PPE), liberalii şi socialiştii europeni au intrat într-un acord politic, ”cu consecinţe directe pentru Ungaria, dat fiind că ei sunt pro-migraţie, pro-gender şi pro-război şi promovează o politică economică proastă pentru Ungaria”.
”Prin urmare, noi trebuie să acţionăm ca opoziţia faţă de Bruxelles. Trebuie să opunem rezistenţă pînă cînd vom reuşi să preluăm majoritatea”, a spus el.
Premierul de la Budapesta a mai afirmat că ”Executivul UE va omorî economia europeană din cauza politicii care conduce la preţuri mari la energie”.
”Familia Patrioţi pentru Europa trebuie să construiască o nouă majoritate la Bruxelles, ceea ce se poate face 'în viitorul previzibil”, a mai spus Orban.
Premierul a afirmat, de asemenea, că Bruxelles-ul vrea în Ungaria un Guvern care să-i impună politicile: ”Vor să ne redirecţioneze, dar aceasta contravine intereselor Ungariei şi nu vom fi de partea lor”.
”Dacă aceasta nu se poate face cu vorba bună, se va face prin luptă politică”, a adăugat el.
Potrivit lui Orban, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderul PPE, Manfred Werner, consideră Ungaria ”nu ca un partener, nici măcar ca un adversar, ci ca un inamic”. ”Ei au luat propria decizie: vor o schimbare de Guvern în Ungaria”, a spus el, insistînd că Partidul Tisza este preferat în acest scop.
Premierul a mai declarat că Ungaria are în cont peste 12 miliarde de euro din finanţări UE şi trebuie să primească restul acestor resurse în 2027-2028, în caz contrar ”Budapesta nu va vota viitorul buget pe şapte ani al UE”.
Orban a mai remarcat că două din cele mai mari economii din UE (Germania şi Franţa) sunt fără Guvern sau, mai precis, cu Guvern interimar, cu care nu se pot face acorduri pe termen lung. În opinia sa, situaţia este puţin mai bună în Franţa, unde preşedintele este ales de popor, dar mai dificilă în Germania.