Ucraina va rămîne un stat unitar, iar singura limbă oficială va fi limba ucraineană, a declarat preşedintele Petro Poroşenko în timpul unei vizite de lucru întreprinse marţi la Harkov, regiune din estul Ucrainei aflată sub controlul autorităţilor de la Kiev, relatează agenţia de presă Unian.

«Ucraina nu va fi un stat federal, ci unul unitar. Alegerea europeană nu poate fi obiect de discuţie, iar singura limbă oficială va fi ucraineană», a reiterat Poroşenko, potrivit căruia 85% dintre ucraineni subscriu la această idee.

Liderul de la Kiev s-a declarat convins că aceasta este şi opţiunea majorităţii ucrainenilor, de aceea ar putea chiar să organizeze un referendum în respectiva chestiune.

Într-o întîlnire pe care a avut-o tot marţi cu o delegaţie a Comisiei de la Veneţia, Poroşenko a afirmat că ţara sa merge pe calea reformelor şi a descentralizării.

Ucraina este dispusă să respecte acordurile de pace de la Minsk şi armistiţiul, dar, în acelaşi timp, ea îşi întăreşte armata şi suplimentează efectivele trimise în estul ţării, a afirmat şeful statului ucrainean.

Aceste acorduri conţin cerinţe foarte clare privind încetarea focului, eliberarea tuturor ostaticilor, impermeabilizarea graniţei, retragerea tuturor trupelor străine şi a mercenarilor şi alegeri locale în conformitate cu legislaţia ucraineană, a adăugat el, indicînd că astfel de negocieri sînt posibile numai dacă Ucraina are o armată puternică, capabilă să apere ţara.

Conflictul din Donbas s-ar putea extinde şi în regiunea Harkov, a avertizat, totodată, preşedintele Petro Poroşenko, cerînd populaţiei locale să rămînă vigilentă în faţa unei astfel de ameninţări.

«Duşmanul nostru plănuia - şi încă mai plănuieşte - prin reţeaua sa extinsă de agenţi să «incendieze» Harkovul, să aducă aici aceleaşi nenorociri şi suferinţe care s-au abătut asupra locuitorilor Donbasului», a spus şeful statului, accentuînd că toate forţele politice din Harkov susţin integritatea şi unitatea Ucrainei, în pofida diferenţelor ideologice.

El a mai spus că nimeni nu va atenta vreodată la dreptul ucrainenilor de a vorbi limba care le convine mai mult, inclusiv limba rusă.

Abrogarea legii privind principiile politicii de stat în legătură cu limbile minorităţilor (adoptată în iulie 2012) de către Rada Supremă (parlamentul unicameral) în februarie, imediat după înlăturarea preşedintelui Viktor Ianukovici de la putere, a alimentat tensiunile separatiste din estul Ucrainei, scena unui conflict armat din luna aprilie între trupele guvernamentale şi insurgenţii proruşi. Preşedintele interimar de la acea vreme, Oleksandr Turcinov, nu a promulgat abrogarea acestei legi, în virtutea căreia limba română avea statut de limbă regională în zonele în care etnicii români erau o comunitate suficient de mare.

Şaisprezece civili au fost ucişi în luptele din estul Ucrainei

Şaisprezece civili au fost ucişi în ultimele 24 de ore în estul Ucrainei, unde luptele între armata ucraineană şi rebelii proruşi s-au intensificat, relatează 24matins.fr, în ediţia electronică de marţi.

Cinci civili au fost ucişi în împrejurimile localităţii Debalţeve, unde rebelii proruşi încearcă de peste o săptămînă să încercuiască armata ucraineană, potrivit autorităţilor regionale loiale Kievului.

Un alt civil a fost ucis la Avdiivka, un oraş controlat de Kiev şi situat la cîţiva kilometri nord de Doneţk.

În zonele aflate sub controlul rebelilor, cinci civili au fost ucişi, iar 13 răniţi în bombardamente la Doneţk, potrivit primăriei oraşului. Mai la nord, în regiunea Lugansk, cinci civili din sate situate pe linia de front au fost ucişi de tiruri de artilerie, au anunţat autorităţile regionale favorabile Kievului.

Numărul victimelor civile a crescut dramatic de la intensificarea luptelor în estul Ucrainei.

Luni, Aleksandr Zaharcenko, liderul autoproclamatei "Republici populare Doneţk", a anunţat că va iniţia acţiuni pentru recrutarea a 100.000 de combatanţi separatişti.

Autorităţile separatiste au avertizat că vor extinde ofensiva după eşecul negocierilor de pace de la Minsk sîmbătă.

Lupte din ce în ce mai violente au loc între armata ucraineană şi rebelii proruşi în jurul Debalţeve, un oraş strategic de pe drumul care leagă cele două capitale separatiste, Doneţk şi Lugansk.

Ruşii vor putea intra în Ucraina doar în urma prezentării paşaportului

Guvernul ucrainean a anunţat marţi că, începînd de la 1 martie, accesul cetăţenilor ruşi pe teritoriul Ucrainei se va face doar pe baza paşapoartelor străine, de serviciu sau diplomatice, relatează Itar Tass.

De asemenea, Kievul le interzice copiilor ruşi de pînă în 14 ani să călătorească pe teritoriul Ucrainei pe baza certificatelor de naştere, aşa cum permitea pînă în prezent un acord bilateral privind circulaţia fără vize semnat în 1997.

Decizia a fost publicată marţi pe site-ul Guvernului ucrainean.

Pe de altă parte, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a dat ordin serviciilor pentru migraţie şi de frontieră să plaseze sub control perioada de şedere a cetăţenilor ruşi în Ucraina.

"Am dat ordin serviciilor ucrainene pentru migraţie şi de frontieră să plaseze sub control perioada de şedere a cetăţenilor ruşi care intră în Ucraina", a declarat el.

Această măsură "va permite (...) consolidarea controalelor la graniţă şi asigurarea intereselor naţionale de apărare ale Ucrainei", a afirmat şeful Guvernului de la Kiev.

Putin cere Ucrainei să ramburseze un împrumut de trei miliarde de dolari

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut Ucrainei să returneze anticipat un credit de trei miliarde de dolari care are scadenţa în decembrie 2015, explicînd că Moscova are nevoie de bani pentru combaterea crizei economice, relatează site-ul agenţiei TASS.

"Banii oferiţi prin fondul de bunăstare, inclusiv creditul de trei miliarde de dolari acordat Ucrainei cu scadenţa în decembrie 2015, trebuie utilizaţi pentru nevoile proprii ale Rusiei", a declarat Putin la o întîlnire cu membrii Guvernului rus.

"Avem nevoie de resurse suplimentare pentru aplicarea planului anticriză", a argumentat preşedintele Rusiei.

Rusia a acordat mai multe credite fostei Administraţii ucrainene proruse condusă de Viktor Ianukovici.

Surse: Agerpres, Mediafax