Trupele ruseşti care participă la "manevre" în apropierea graniţei cu Ucraina s-au întors în cazărmi, a declarat luni ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unei discuţii telefonice cu omologul său american, Chuck Hagel.

"Rusia a fost obligată să înceapă manevre de amploare în apropierea graniţei cu Ucraina în faţa perspectivei unei acţiuni militare (ucrainene) împotriva civililor (...). De cînd autorităţile ucrainene au declarat că nu vor folosi unităţile militare regulate împotriva populaţiei neînarmate, trupele ruseşti s-au întors în cazărmi", a spus Şoigu, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării.

Ministrul rus a spus în cursul acestei conversaţii care a durat aproximativ o oră că "regimul de la Kiev" este cel care "sub pretextul luptei împotriva terorismului" a masat trupe "împotriva propriului popor" în sud-estul ţării. El a evocat prezenţa a 80 de tancuri, 130 de vehicule blindate şi 15.000 de bărbaţi înarmaţi. De asemenea, el a îndemnat Statele Unite să "tempereze retorica" pe tema crizei ucrainene. "Comentînd acuzaţiile lui Hagel cu privire la o aşa-zisă mobilizare masivă de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina şi manevre de destabilizare, ministrul rus l-a îndemnat pe interlocutorul său să contribuie la temperarea retoricii", potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării. Şoigu "a dezminţit categoric afirmaţiile despre prezenţa unor grupuri de sabotaj ruseşti în sud-estul Ucrainei", potrivit aceleiaşi surse.

Kievul şi Occidentul acuză Moscova că susţine acţiunile separatiste din estul Ucrainei.

Rusia a reafirmat că nu va invada Ucraina

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a "dat asigurări din nou că forţele ruseşti nu vor invada Ucraina", în cadrul unei conversaţii telefonice purtate luni cu omologul său american, Chuck Hagel, anunţă un comunicat al Pentagonului, citat de AFP.

În cursul acestei conversaţii telefonice, secretarul american al Apărării a subliniat că situaţia rămîne "periculoasă" şi a îndemnat din nou Rusia "să pună capăt influenţei sale destabilizatoare în Ucraina", a afirmat purtătorul de cuvînt al Pentagonului, contraamiralul John Kirby, citat într-un comunicat. Chuck Hagel "a avertizat că prelungirea agresiunii va izola şi mai mult Rusia", a adăugat purtătorul de cuvînt.

Ministrul american, care a încercat în ultimele zile fără succes să-l contacteze pe omologul său rus, a mai îndemnat Moscova să contribuie la găsirea unei căi "responsabile" în vederea încheierii crizei şi a notat că aplicarea acordului din 17 aprilie de la Geneva ar reprezenta un "progres".

Occidentalii, care acuză Rusia de susţinerea acţiunilor separatiste din estul ucrainean, sînt îngrijoraţi de mişcările importante de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina, unde Moscova ar fi mobilizat pînă la 40.000 de militari în vederea efectuării unor "manevre". Preşedintele rus, Vladimir Putin, a spus la rîndul său că "speră cu putere" că nu va fi nevoit să trimită armata în Ucraina.

Evocînd cu Şoigu operaţiunile efectuate în ultimele zile de forţele ucrainene în vederea reluării controlului asupra unor bastioane ocupate de proruşi, secretarul american al Apărării a reamintit "dreptul Guvernului ucrainean de a asigura respectarea legii şi ordinea în interiorul frontierelor sale". De asemenea, Chuck Hagel a solicitat "asistenţă din partea Rusiei" pentru eliberarea celor şapte observatori străini ai OSCE reţinuţi prizonieri în estul Ucrainei.

Şapte observatori străini ai OSCE sînt reţinuţi de către separatişti proruşi în primăria oraşului Slaviansk, în estul Ucrainei. Separatiştii proruşi îi consideră pe observatorii OSCE reţinuţi "prizonieri de război" şi vor să-i elibereze în schimbul unor persoane deţinute de autorităţile ucrainene.

Moscova a anunţat la rîndul său că Serghei Şoigu a purtat o discuţie la telefon cu Chuck Hagel în cursul căreia a îndemnat Statele Unite să "tempereze retorica" pe tema crizei ucrainene.

SUA sancţionează şapte oficiali ruşi şi 17 firme

Statele Unite au decis luni să impună sancţiuni unui număr de şapte oficiali ruşi şi 17 firme apropiate preşedintelui rus Vladimir Putin, ca represalii faţă de ceea ce Washingtonul a catalogat drept "acţiuni de provocare" în Ucraina.

Washingtonul va revizui, de asemenea, condiţiile autorizării exporturilor în Rusia a anumitor echipamente high-tech care ar putea să aibă o utilizare militară, a anunţat Casa Albă într-un comunicat publicat la Manila, unde preşedintele Barack Obama se află într-o vizită oficială.

"Statele Unite au decis noi acţiuni, astăzi (luni), ca răspuns la continuarea intervenţiei ilegale a Rusiei în Ucraina şi la acţiunile sale de provocare care subminează democraţia" în ţară şi "ameninţă pacea, securitatea, stabilitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială" a Ucrainei, a declarat Jay Carney, un purtător de cuvînt al Casei Albe, citat într-un comunicat. Carney a declarat că Rusia nu a făcut nimic pentru a respecta prevederile Acordului privind Ucraina încheiat la Geneva cu Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite, un compromis menit să oprească acţiunile întreprinse de separatişti proruşi în estul ucrainean. "Implicarea Rusiei, în ultima perioadă, în violenţele din estul Ucrainei, este incontestabilă", a adăugat el.

Sancţiunile, care-l vizează pe directorul gigantului petrolier Rosneft, Igor Secin, intervin în urma unor măsuri adoptate recent împotriva altor oficiali din anturajul politic şi financiar al lui Vladimir Putin. Ele nu vizează, însă, în mod specific, sectoarele minier şi energetic.

Casa Albă a anunţat că asemenea sancţiuni sînt posibile, în continuare, dar că vor fi declanşate doar dacă Rusia invadează efectiv Ucraina.

Un oficial de rang înalt din cadrul Administraţiei americane a subliniat, sub protecţia anonimatului, că noile sancţiuni vor fi mobilizate în coordonare cu măsurile de aceeaşi natură ale UE. El a dat asigurări că sancţiunile deja impuse au "efecte" asupra economiei ruse.

Secretarul american al Trezoreriei Jacob Lew a afirmat, în acelaşi sens, că previziunile cu privire la creşterea economică a Rusiei au "scăzut clar, scurgerea de capitaluri s-a accelerat, iar creşterea costurilor împrumuturilor arată diminuarea încrederii în perspectivele pieţei" ruse.

Lew a avertizat, citat într-un comunicat, că "măsurile periculoase şi incendiare împotriva Ucrainei sînt ilegale şi ilegitime".

Între firmele sancţionate se află Avia Group Limited, băncile Severny Morsoy, InvestCapital, SMP şi Sobin, dar şi Transoil, Volga Resources Group şi Zest Leasing.

În afară de Secin, un colaborator foarte apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, între persoanele sancţionate de către Statele Unite se află şi Serghei Şemezov, conducătorul holdingului public Rostec, care întreţine relaţii cu preşedintele rus încă din anii '80.

Sînt vizaţi, de asemenea, Viaceslav Volodin, adjunctul şefului Administraşiei prezidenţiale ruse, Aleksei Puşkov, şeful Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus) şi vicepremierul Dmitri Kozak.

La rîndul său, Departamentul american al Comerţului a anunţat o înăsprire a resctricţiilor impuse exportului de echipamente de înaltă tehnologie către Rusia, care contribuie sau pot contribui la capacităţile militare ale Moscovei. În această perspectivă, 13 firme au fost plasate sub supraveghere, între care Stroytransgaz Holding, cu sediul în Cipru, şi Volga Group, cu sediul la Luxemburg şi în Rusia.

Rusia avertizează că va răspunde noilor sancţiuni impuse de Statele Unite, conform adjunctului ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, citat de AFP. "Sigur că vom răspunde", a declarat Riabkov. "Sîntem siguri că acest răspuns va avea un caracter dureros pentru Washington", a atras atenţia oficialul rus. Riabkov nu a oferit detalii despre reacţia Rusiei, afirmînd doar că Moscova dispune de "o gamă largă de opţiuni". "Fiecare cuvînt folosit de purtătorul de cuvînt al Casei Albe confirmă că Statele Unite au pierdut în totalitate simţul realităţii şi că duc lucrurile spre agravarea crizei", a declarat Serghei Riabkov.

UE introduce încă 15 nume pe lista cu sancţiuni

Un acord a fost obţinut luni la UE pentru adăugarea a încă 15 nume pe lista europeană cu sancţiuni, în contextul crizei ucrainene. Adăugarea acestor nume a fost decisă de către ambasadorii celor 28 de state membre UE, care s-au reunit la Bruxelles din cauza absenţei unei "dezescaladări" a situaţiei din Ucraina, potrivit aceloraşi surse.

Aceşti reprezentanţi se adaugă listei celor 33 de ruşi şi ucraineni proruşi vizaţi de blocarea averilor şi interdicţii de călătorie în UE, pentru că au contribuit la destabilizarea Ucrainei. În total, 22 de ucraineni, activi în timpul fostului regim, sînt sancţionaţi prin blocarea averilor pentru "deturnare de fonduri publice".

"Ne aflăm într-o situaţie în care nu există o dezescaladare", a declarat Pia Ahrendkilde Hansen, o purtătoare de cuvînt a Comisiei Europene (CE). "Considerăm sancţiunile din «faza a doua» drept "nivelul potrivit, pentru moment, avansînd totodată în pregătirea măsurilor din «faza a treia»", de ordin economic, a precizat ea.

Extinderea listei UE cu sancţiuni a fost aprobată, la nivel de principiu, cu o zi înaintea negocierilor de la Geneva, de la 17 aprilie, vizînd diminuarea tensiunilor. Cei 28 au preferat să amîne punerea în aplicare a acestei măsuri, pentru a nu periclita negocierile de pace. Însă amplificarea tensiunilor în Ucraina, în ultimele zile, şi temerile faţă de o invazie din partea Rusiei au determinat G7 să decidă, sîmbătă, să înăsprească sancţiunile.

Şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn a îndemnat Moscova să treacă la fapte. "Înţeleg că ruşii nu controlează toţi agitatorii care acţionează în Ucraina. Dar ei pot să schimbe datele, începînd prin a-şi retrage trupele" masate în apropiere de frontieră. "Acesta ar fi adevăratul semnal al dezescaladării", în opinia sa.

Statele europene au poziţii divergente asupra oportunităţii impunerii unor sancţiuni economice, unele dintre ele fiind expuse mai mult unor eventuale măsuri de retorsiune în domeniul importurilor de gaze naturale ruseşti.

Canada impune noi sancţiuni Rusiei

Canada a anunţat, luni, o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, vizînd de această dată două bănci şi nouă oficiali de rang înalt, acuzaţi de implicare în criza ucraineană. "Pînă cînd Rusia nu îşi va demonstra clar respectul faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, Canada va continua să lucreze cu aliaţii săi şi cu ţările care împărtăşesc viziunile sale pentru a exercita presiuni ce vor izola şi mai mult Rusia pe plan economic şi politic", a precizat premierul canadian Stephen Harper, prezentînd noile măsuri.

Vineri, ţările din cadrul G7 au decis să impună noi sancţiuni lăsînd alegerea fiecăreia dintre ţările membre. Sancţiunile canadiene vizează 36 de oficiali ruşi de rang înalt. În plus, Guvernul canadian a declarat că a impus sancţiuni economice pentru două bănci: ExpoBank, cu sediul în Letonia dar proprietatea miliardarului rus Igor Kim, şi RosEnergoBank, care are legături cu sectorul energetic.

Canada, care adăposteşte cea mai importantă comunitate de origine ucraineană din lume, cu aproximativ 1,2 milioane de persoane, a adoptat o atitudine foarte fermă faţă de Moscova în criza provocată de alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia, denunţată de occidentali drept o anexare.

Canada a fost primul stat occidental care a recunoscut independenţa Ucrainei, în decembrie 1991, iar premierul Stephen Harper a fost primul şef de guvern din G7 care a mers la Kiev după izbucnirea crizei.

Sursa: Mediafax