Regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord (Mena) deţine un dublu record mondial nedorit, pe cel al tinerilor care se confruntă cu sărăcia şi pe cel al copiilor care cad victimă violenţelor, a declarat directorul regional al UNICEF, Ted Chaiban, într-un interviu acordat Joi agenţiei France Presse, potrivit agerpres. În pofida acestui bilanţ sumbru, există speranţe, cu condiţia construirii de noi relaţii între Guverne şi tineri, la 10 ani de la declanşarea revoltelor din Primăvara arabă, a apreciat Ted Chaiban.

„După 2011, viaţa şi viitorul tinerilor au fost puse în pericol de înmulţirea conflictelor şi căderea preţurilor petrolului”, a notat oficialul UNICEF. Or, rezultatul este alarmant într-o regiune unde trăiesc 124 de milioane de tineri între 10 şi 24 de ani, adică 26% din populaţie, potrivit agenţiei ONU.

„Astăzi, 38 de milioane de copii şi adolescenţi au nevoie de ajutor umanitar în această regiune, cei mai mulţi din întreaga lume, iar acelaşi lucru este valabil şi în privinţa şomajului”, a afirmat Chaiban.

Rata şomajului este de 29% în Africa de Nord şi 25% în Orientul Mijlociu, fiind şi mai ridicată în rîndul femeilor, de 39%, respectiv 41%.

„Pentru UNICEF, regiunea Mena reprezintă peste 50% din totalul apelurilor de fonduri pentru ajutor umanitar, ceea ce înseamnă o creştere semnificativă din 2011 din cauza degradării situaţii economice şi politice”, a subliniat Chaiban.

Perspectivele nu sunt îmbucurătoare: potrivit Băncii Mondiale, ar fi nevoie de crearea a 300 de milioane de noi locuri de muncă pînă în 2050 pentru a satisface cererea pentru tinerii care intră pe piaţa muncii, adică circa 800.000 pe lună.

În acelaşi timp, această regiune, în care numeroase ţări sunt marcate de conflicte şi reprimări brutale, a cunoscut din 2011 o creştere exponenţială a violenţelor împotriva tinerilor, a adăugat directorul regional al UNICEF.

Potrivit acestuia, jumătate din cele 28.000 de „violări grave” împotriva tinerilor înregistrate în lume în 2019 s-au produs în şapte ţări din regiunea Mena, în condiţiile în care această cifră s-a dublat între 2017 şi 2019.

ONU încadrează sub termenul de „violări grave” rănirea sau uciderea de minori, recrutarea de copii soldaţi, violenţele sexuale, răpirile, atacurile asupra şcolilor şi spitalelor şi refuzul accesului umanitar la minori.

Şi nu este decît partea vizibilă a aisbergului, a atenţionat Juliette Touma, responsabilă regională pentru comunicare a UNICEF, numărul real de copii ucişi sau răniţi fiind aparent mult mai mare.

Acest lucru îl ilustrează şi statisticile Observatorului sirian pentru drepturile omului, conform cărora peste 22.000 de minori au fost ucişi în Siria de la începutul războiului civil, acum 10 ani.

Situaţia este agravată de pandemia de coronavirus, care a privat de participarea la cursuri 40% dintre elevi, din cauza lipsei de acces la învăţămînt online în regiunea Mena.

Ted Chaiban a pledat pentru „redeschiderea şcolilor cu învăţămînt hibrid, care combină prezenţa fizică cu învăţămîntul la distanţă”.

Responsabilul UNICEF s-a declarat totuşi optimist întrucît, în pofida tulburărilor, a conflictelor armate şi incertitudinii economice, a crescut numărul de copii care merg la şcoală, sunt vaccinaţi împotriva bolilor copilăriei şi au acces la apă potabilă.

Este şi o şansă de a creşte calitatea învăţămîntului şi adaptarea sa la evoluţia pieţei muncii: „Avem o oportunitate excelentă de a reforma sectorul educaţiei în regiune, de a-i implica pe copii şi tineri, de a le da instrumentele necesare pentru a răspunde la schimbarea rapidă a economiei, la solicitările pieţei în viitor”, a apreciat Chaiban.

Pentru a atinge acest obiectiv este crucial să se creeze relaţii noi între Guverne şi tineri, cărora trebuie să li se asigure spaţii unde să se poată exprima, să-şi poată manifesta liber preocupările, să-şi poată împărtăşi în mod constructiv ideile în ce priveşte sărăcia, inegalităţile şi îmbunătăţirea guvernării, a conchis oficialul UNICEF.