Ucraina intră în iarnă cu o presiune financiară tot mai mare, în timp ce Rusia intensifică atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii critice. Kievul avertizează că lipsa banilor ar putea afecta capacitatea țării de a continua războiul și de a plăti militarii, pensiile și salariile bugetarilor.

Cu un număr insuficient de rachete interceptoare, Kievul întîmpină dificultăți în doborîrea numărului tot mai mare de drone rusești cu propulsie cu reacție. Iar problemele Ucrainei nu se opresc aici, scrie POLITICO.

Premierul Sergii Korețkîi i-a avertizat săptămîna aceasta pe jurnaliști că Ucraina se confruntă anul acesta cu un deficit de finanțare a apărării de 27 de miliarde de dolari. Kievul speră să acopere aproximativ 7 miliarde de dolari din resurse interne și contează pe partenerii săi pentru restul sumei.

O parte din finanțarea UE rămîne condiționată de adoptarea unor reforme de către Kiev, în timp ce ceilalți aliați nu au acoperit încă diferența. Între timp, Rusia atacă.

„Din vară, practic nu a existat nicio zi în care inamicul să nu fi atacat infrastructura energetică. Dar un atac de o asemenea amploare și intensitate nu a mai avut loc de la sfîrșitul ultimului sezon de încălzire”, a declarat miercuri Korețkîi, după un atac masiv nocturn.

Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a reiterat apelul către aliați pentru furnizarea mai multor sisteme de apărare antiaeriană. „Fiecare rachetă interceptoare salvează cu adevărat vieți”, a spus el. „Și, cu cît ne apropiem mai mult de iarnă, cu atît avem nevoie de mai multă astfel de protecție. Trebuie să facem tot ce putem pentru ca strategia Rusiei de teroare cu rachete balistice și drone să nu aibă succes.”

Rusia și-a intensificat atacurile

În ultimele săptămîni, Rusia și-a intensificat atacurile aproape neîntrerupte cu drone și rachete. La Kiev, alertele aeriene sînt necontenite, zi și noapte. Loviturile au vizat căi ferate, centrale energetice, porturi, fabrici și alte infrastructuri critice din întreaga țară, afectînd economia Ucrainei și sporind presiunea asupra finanțelor publice.

Guvernul ia în calcul și majorarea taxelor, în încercarea de a acoperi din resurse interne o parte din deficitul pentru apărare. „Desigur, majorarea taxelor nu este niciodată ideală, dar, pe timp de război, nu ne putem permite luxul populismului și nici să pretindem că putem evita să cerem ceva populației”, a declarat Oleksandra Mîronenko, economistă la think tank-ul Center for Economic Strategy.

Kievul are nevoie de fonduri acum pentru a putea plasa în avans comenzi pentru arme și muniții care urmează să fie livrate anul viitor. „Acest lucru se aplică în special dronelor cu rază lungă de acțiune, capacității noastre de a duce războiul înapoi acolo de unde a venit. Este o nevoie critică ce trebuie acoperită”, a spus el.

Korețkîi le-a declarat jurnaliștilor că Kievul va trebui să realoce cheltuielile pentru a putea continua războiul și, în același timp, să mențină funcționarea serviciilor publice de bază.

„Asta presupune un regim strict de austeritate a finanțelor publice și amînarea anumitor cheltuieli care nu sînt prioritare. Aceste fonduri sînt destinate asigurării plăților către militari și sprijinului pentru familiile acestora”, a spus el. „În primul rînd, finanțăm apărarea, pensiile și prestațiile sociale, precum și salariile profesorilor, medicilor și ale celorlalți angajați din sectorul bugetar.”

Zelenski a subliniat săptămîna aceasta că „sarcina clară” a administrației sale este să „acopere nevoile actuale de finanțare a apărării Ucrainei”: „Tot ceea ce putem face împreună cu partenerii noștri, folosind finanțarea lor, iar acest lucru se aplică în primul rînd comenzilor pentru apărare, trebuie finalizat în proporție de 100% pînă la sfîrșitul anului”.

Și Rusia resimte presiunea financiară

Ucraina nu este singura care resimte presiunea financiară. Moscova este, la rîndul său, obligată să suporte costuri bugetare tot mai mari, însă economia sa mai mare și posibilitatea de a majora taxele îi oferă mai mult spațiu pentru susținerea războiului.

Deficitul bugetului federal a ajuns la 5,8 trilioane de ruble (60,4 miliarde de euro) în prima jumătate a anului și este finanțat printr-o serie de majorări de taxe.

Rusia intenționează să cheltuiască 17,1 trilioane de ruble (180 de miliarde de euro) pentru apărare în 2027, potrivit Reuters, cu 27% mai mult decît prevăzuse anterior pentru acel an și reprezentînd peste o treime din totalul cheltuielilor bugetare.

Kremlinul și-a redus estimările privind veniturile din petrol și gaze pentru anul viitor, în timp ce campania continuă de bombardamente a Ucrainei asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice a provocat perturbări majore ale producției.

Armata rusă a suferit peste 1,5 milioane de pierderi de personal în război, potrivit estimărilor ucrainene. Președintele rus Vladimir Putin a majorat săptămîna aceasta efectivele autorizate ale forțelor armate la aproximativ 2,4 milioane de persoane, aceasta fiind a patra extindere de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022.

Presiuni asupra Europei pentru mai mulți bani

Ucraina are nevoie de bani pentru a-și finanța efortul de război. Situația pune o presiune tot mai mare asupra aliaților europeni, care furnizează cea mai mare parte a armamentului și finanțării Kievului după ce SUA au pus capăt celei mai mari părți a noului ajutor odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă anul trecut.

UE plătește în prezent tranșele împrumutului său pe doi ani, în valoare de 90 de miliarde de euro, acordat Ucrainei, însă Kievul cere accelerarea plăților pentru a acoperi deficitul bugetar.

„Fondurile sînt necesare în această toamnă [...] mai ales avînd în vedere mobilizarea pe care inamicul o pregătește chiar acum”, a declarat săptămîna aceasta ministrul Apărării, Evgheni Hmara.

Înainte de a debloca fonduri suplimentare, Bruxelles-ul dorește însă ca parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, să finalizeze reforme esențiale prevăzute în foaia de parcurs a țării către eventuala aderare la UE.

„Pe măsură ce reformele din Rada avansează, va crește și sprijinul bugetar. Mai avem 37 de miliarde de euro disponibili în acest an calendaristic”, a scris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după întîlnirea cu Zelenski de la Adunarea Generală a ONU, la începutul acestei luni.

La rîndul său, Kievul face presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a reanaliza situația celor peste 200 de miliarde de euro din activele Băncii Centrale a Rusiei imobilizate în UE.

„Avem nevoie ca prietenii noștri, politicienii noștri europeni, să fie suficient de curajoși și să ia măsuri îndrăznețe”, a declarat ministrul ucrainean de Finanțe, Serhii Marcenko.