Premiul Nobel pentru Literatură 2026 i-a fost atribuit, joi, scriitoarei canadiene Anne Carson „pentru opera sa îndrăzneaţă şi creativă care, printr-un dialog ludic cu tradiţia clasică, a creat forme noi pentru literatura contemporană”.

Anne Carson, născută la 21 iunie 1950 în Toronto, este poetă, eseistă, traducătoare şi profesoară de literatură clasică.

Specializată în literatura clasică greacă şi literatura comparată, antropologie, istorie şi publicitate, Anne Carson este considerată cea mai importantă poetă de limbă engleză în viaţă.

Potrivit criticilor, este una dintre cele mai rafinate şi erudite scriitoare din literatura contemporană, cu o operă în care fuzionează stiluri, referinţe şi formate diferite. Pentru ea, traducerea şi creaţia sînt termeni sinonimi.

„Dacă ştiam ce este poezia nu aş avea nevoie să scriu”, a declarat ea într-unul dintre puţinele interviuri acordate. „Este ceva ce caut pe bîjbîite în întuneric”.

A debutat cu volumul „Eros”, în 1986. La vîrsta de 42 de ani a publicat „Short Talks”, urmat de titluri ca „Plainwater” (1995), „The Glass Essay” (1995), „Autobiography of Red: A Novel in Verse” (1998), „If Not, Winter: Fragments of Sappho” (2002) şi „Float” (2016).

Între scriitorii ei preferaţi se numără Homer, Thomas Hardy şi britanica Stevie Smith, iar pe Virginia Woolf o consideră cea mai importantă figură din istoria literaturii.
De-a lungul carierei a primit numeroase premii, între care „T. S. Eliot” (Marea Britanie, 2001), PEN Award for Poetry in Translation (SUA, 2010) şi Griffin Poetry Prize (Canada, 2014).

Anne Carson este doctor honoris causa la Universitatea din Toronto şi a obţinut burse Guggenheim (1998) şi MacArthur (2000).

A fost distinsă cu Premiul Prinţesa de Asturias pentru Literatură.

Anul trecut, scriitorul maghiar László Krasznahorkai a fost recompensat „pentru opera sa convingătoare şi vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.

Trei premii literare care au avut impact asupra lumii

A făcut legătura între est şi vest - Nobel în 1913

Rabindranath Tagore a influenţat atît naţionalismul indian, cît şi filosofia umanistă globală.

A contestat naraţiunile rasiale şi istorice - Nobel în 1993

Toni Morrison a scris despre circumstanţe dificile şi latura întunecată a umanităţii. Cărţile sale au redefinit canonul american.

A dat voce oamenilor în momente traumatice - Nobel în 2015

"Romanele documentare" ale Svetlanei Alexievich au criticat regimurile politice din Uniunea Sovietică şi Belarus.

Date istorice

118 premii Nobel pentru Literatură au fost acordate începînd cu 1901. În total, 122 persoane au primit Premiul Nobel pentru Literatură din 1901.

Premiul Nobel pentru Literatură nu a fost acordat în şapte ocazii: în 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 şi 1943. În statutul Fundaţiei Nobel se spune: "Dacă niciuna dintre operele luate în considerare nu se dovedeşte a avea importanţa indicată în primul paragraf, premiul în bani va fi rezervat pînă în anul următor. Dacă, chiar şi atunci, premiul nu poate fi acordat, suma va fi adăugată la fondurile restricţionate ale fundaţiei". În timpul Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial, au fost acordate mai puţine premii Nobel.

Premiul Nobel pentru Literatură a fost împărţit între două persoane doar în patru ocazii. Ultima dată a fost în 1974. Cele patru ocazii în care Nobelul a fost împărţit în literatură au fost: 1904 - Frédéric Mistral, José Echegaray, 1917 - Karl Gjellerup, Henrik Pontoppidan, 1966 - Shmuel Agnon, Nelly Sachs, 1974 - Eyvind Johnson, Harry Martinson.

Pînă în prezent, cel mai tînăr laureat al premiului pentru Literatură este Rudyard Kipling, cunoscut pentru Cartea junglei, care avea 41 de ani cînd a primit premiul pentru literatură în 1907.

Cel mai în vîrstă laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pînă în prezent este Doris Lessing, care avea 88 de ani cînd a primit premiul în 2007.

18 femei au primit Premiul Nobel pentru Literatură. Scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf (1858-1940) a fost prima femeie care a primit premiul, în 1909. Selma Lagerlöf a fost premiată cu cinci ani înainte de a fi aleasă în Academia Suedeză, instituţia care acordă Premiul Nobel şi care este responsabilă de selectarea laureaţilor Premiului Nobel pentru Literatură.

1909 - Selma Lagerlöf, 1926 - Grazia Deledda, 1928 - Sigrid Undset, 1938 - Pearl Buck, 1945 - Gabriela Mistral, 1966 - Nelly Sachs, 1991 - Nadine Gordimer, 1993 - Toni Morrison, 1996 - Wislawa Szymborska, 2004 - Elfriede Jelinek, 2007 - Doris Lessing, 2009 - Herta Müller, 2013 - Alice Munro, 2015 - Svetlana Alexievici, 2018 - Olga Tokarczuk, 2020 - Louise Glück, 2022 - Annie Ernaux.

Două persoane au refuzat pînă acum Premiul Nobel pentru Literatură: Boris Pasternak în 1958, „a acceptat mai întîi, dar ulterior a fost determinat de autorităţile ţării sale (Uniunea Sovietică) să refuze premiul”, şi Jean Paul Sartre, în 1964, pentru că el refuza în mod constant toate onorurile oficiale.

Nimeni nu a primit Premiul Nobel pentru Literatură de mai multe ori

În schimb, există o situaţie de acordare postumă. În 1931, Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat postum lui Erik Axel Karlfeldt. Din 1974, Statutul Fundaţiei Nobel stipulează că un premiu Nobel nu poate fi acordat postum, cu excepţia cazului în care decesul a survenit după anunţarea premiului Nobel.

Dag Hammarskjöld a primit, de asemenea, un premiu postum, Premiul Nobel pentru Pace în 1961.

Vineri, va fi anunţat Premiul Nobel pentru Pace, iar luni cel pentru Economie.